A fi sau a nu fi? Vineri aflăm decizia în litigiul Roșia Montană!

Gabriel Resources cere statului român despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari pentru că a sistat proiectul minier de la Roșia Montană.

Guvernul României a fost notificat că decizia privind compensațiile în cazul Roșia Montană va fi anunțată vineri, 8 martie, conform unor surse citate de G4Media.

Inițial, verdictul era așteptat până sâmbătă, 10 februarie. Cel puțin, așa era comunicat de Guvern. Tot atunci, se vehicula o sumă de despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care ar fi urmat să fie achitată de către România.

La finalul lunii februarie, cifrele au suferit modificări. Conform unui răspuns dat în februarie de către Guvern, la solicitarea Agerpres, valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în cadrul dosarului arbitral internaţional legat de „proiectul minier aurifer de la Roşia Montană” se ridică la aproximativ 6,7 miliarde de dolari.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a exprimat preocupare în legătură cu suma semnificativă de 6,7 miliarde de dolari, subliniind că ar prefera o decizie care să nu implice plăți în numerar din partea instanței internaționale, chiar dacă aceasta ar însemna continuarea investiției.

Întrebat dacă ar favoriza continuarea proiectului în cazul unei decizii nemonetare, ministrul a subliniat că România va respecta orice decizie va fi dată de instanța internațională.

Boloș a subliniat că o decizie nemonetară ar fi mai ușor de pus în aplicare din punct de vedere bugetar, întrucât ar putea implica continuarea exploatării resurselor aurifere, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de mediu și tehnice.

În final, ministrul a reiterat că România va respecta decizia instanței internaționale, indiferent de natura ei.

Dosarul Roșia Montană: Falsul care ar putea să ne coste miliarde de dolari

Dosarul trimis Ministerul Culturii pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO s-a bazat pe un fals pentru că nu a fost asumat de Guvern.

Documente explozive din dosarul acestui proiect minier dezvăluie detalii tulburătoare despre modul în care ar fi putut fi dat un tun care ar putea obliga România să plătească despăgubiri uriașe, în miliarde de dolari. Se pare că dosarul trimis Ministerul Culturii, de pe vremea Cristinei Șuteu și a Cabinetului Cioloș, pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, s-a bazat pe un fals pentru că nu a fost asumat de Guvern.

Iată ce se spune într-un document semnat de Ministerul Culturii, în timpul mandatului lui Lucian Romașcanu:

„Ministrul Culturii și Identității Naționale Direcția Relației Internaționale și Afaceri Europene. Punct de vedere. Dosarul menționat a fost depus la UNESCO în data de 4-5 ianuarie 2017 la sfârșitul mandatului doamnei Corina Șuteu la conducerea Ministerului Culturii.

Precizăm că dosarul în cauză nu a fost aprobat la nivel de prim-ministru și nu există niciun memorandum aprobat în acest sens de Guvernul României.

De asemenea, nici ministerele în competențele cărora se află cele mai importante aspecte incluse în dosar nu au avizat depunerea acestuia la UNESCO. Cu toate acestea, prin adresa transmisă de Ministerul Culturii directorului Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO și înregistrată la Cabinetul ministrului Culturii cu numărul 15 din 03 ianuarie 2017 se specifică în mod fals faptul că trimiterea dosarului la UNESCO ar fi fost asumată de către Guvernul României.

Precizăm, de asemenea, faptul că Ministerul Afacerilor Externe nu a avizat depunerea dosarului conform HG 16 pe 12/01/2017 articol 4, aliniat unu și doi și articol 28.

Având în vedere implicațiile juridice și financiare și, în același timp, implicațiile cu privire la economia României pe termen nelimitat și definitiv în gestionarea propriului teritoriu și accesul la propriile zăcăminte aurifere și de cupru, apreciem necesară derulare a tuturor procedurilor legale și instituționale necesare depunerii acestui dosar înainte de continuare a oricăror altor demersuri pe această temă.

Amintim în acest sens inclusiv vizita Ministerului Finanțelor Publice la sediul MC, în decembrie 2016, împreună cu echipă de avocați pe acest subiect, respectiv faptul că pozițiile acestora au fost eludate, trecându-se peste poziția acestui minister fără avize, ceea ce poate cauza plata unor despăgubiri majore de către România în litigiile internaționale”, se arată în document, citat de Antena 3.

Gabriel Resources a acționat România în instanțele internaționale

Compania canadiană Gabriel Resources a acționat România în instanțele internaționale, cerând despăgubiri imense într-un proces deschis la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID).

Suma impresionantă pe care Gabriel Resources o solicită depășește cu mult bugetul anual al țării noastre pentru domeniul Sănătății, fiind estimată între 4,4 și 6,5 miliarde de dolari.

Povestea de la Roșia Montană a început în 1998

Povestea proiectului Roșia Montană își are rădăcinile încă din 1998, atunci când compania canadiană a achiziționat drepturile de exploatare a zăcământului de aur din această zonă a județului Alba, de la omul de afaceri Frank Timiș.

Proiectul, administrat de Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), a implicat și participarea statului român, care deține aproximativ 20% din acțiuni. Gabriel Resources, ca principal investitor la Roșia Montană, a declarat că a băgat peste 500 de milioane de dolari în proiect, dar nu a obținut aprobările necesare pentru exploatare.

În ciuda eforturilor, Gabriel Resources a inițiat acțiuni legale și a cerut despăgubiri în dosarul Roșia Montană. Am văzut că în 2017, fostul ministru al Culturii, Corina Șuteu, a depus dosarul la UNESCO în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș, document nesusținut la nivelul prim-ministrului și fără să fi beneficiat de avizele necesare din partea altor ministere cheie.

În 2018, Guvernul Dăncilă a solicitat amânarea înscrierii Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO, invocând arbitrajul internațional.

La începutul anului 2020, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunțat reluarea procedurilor pentru includerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, semnalând o nouă etapă într-unul dintre cele mai disputate proiecte din istoria recentă a României.

Cu toate acestea, decizia finală în dosarul Roșia Montană va fi comunicată pe data de 10 februarie, iar implicațiile sale vor fi resimțite profund, nu doar în plan economic, ci și în privința valorilor culturale și a politicilor de mediu ale țării noastre.