Rovina, un proiect minier controversat: Comisia Europeană ignoră protestele și aprobă exploatarea aurului!

Comisia Europeană a publicat în această dimineață prima listă de proiecte de materii prime desemnate ca strategice în cadrul Regulamentului European pentru Materii Critice (CRMA).

Printre cele 47 de proiecte anunțate în statele membre ale Uniunii Europene se află și proiectul minier Rovina, din România, destinat exploatării aurului și cuprului în Munții Apuseni. Decizia Executivului european de a include acest proiect pe lista investițiilor de interes public major a atras critici vehemente din partea organizațiilor de mediu și a comunităților locale.

Rovina: dezvoltare economică sau distrugere ecologică?

Proiectul minier Rovina, derulat de compania European Goldfields și preluat ulterior de Euro Sun Mining (ESM), este cel mai mare perimetru aurifer fără cianuri din România. Deși investitorii susțin că exploatarea va genera locuri de muncă și venituri pentru economie, organizațiile de mediu avertizează că impactul asupra zonei va fi devastator.

„Proiectul minier Rovina, care vizează extracția aurului și a cuprului, va devasta o zonă extinsă din Munții Apuseni. Desemnarea lui drept proiect strategic de către Comisia Europeană legitimează o inițiativă deja declarată ilegală de instanțele din România. Aceasta nu este dezvoltare, ci distrugere, și ne vom opune cu hotărâre. Avem avantajul timpului și al determinării, spre deosebire de investitori sau guverne”, afirmă Roxana Pencea-Brădățan, de la MiningWatch România.

Exploatarea aurului de la Rovina: contracte strategice, opoziție locală și obstacole juridice

Exploatarea auriferă de la Rovina a devenit un punct fierbinte al dezbaterilor economice și de mediu. Firma canadiană Euro Sun Mining, prin subsidiara sa locală Samax România, a încheiat un Memorandum de Înțelegere obligatoriu cu gigantul anglo-elvețian Glencore, cel mai mare comerciant de materii prime din lume. Acest acord conferă Glencore dreptul de preemțiune asupra întregii producții ce va fi extrasă de la Rovina și posibilitatea de a nominaliza un membru în Consiliul de Administrație al Euro Sun.

Zăcământul Rovina, situat în Munții Metaliferi, județul Hunedoara, conține 217 tone de aur și 635.000 tone de cupru, iar proiectul minier este clasificat ca al 14-lea cel mai mare zăcământ în curs de dezvoltare din lume. Cu toate acestea, proiectul se confruntă cu rezistența localnicilor și a activiștilor de mediu, care au contestat impactul ecologic al viitoarei exploatări.

Aviz de mediu anulat și probleme juridice

În urma unei mobilizări intense a comunității locale și a organizațiilor de mediu, Curtea de Apel Cluj a anulat avizul de mediu al proiectului. Judecătorii au considerat că evaluarea impactului asupra mediului a fost deficitară, ceea ce pune în pericol startul operațiunilor miniere. Fără acest aviz, Euro Sun Mining nu poate începe exploatarea și trebuie să reia procesul birocratic pentru obținerea aprobărilor.

Compania a anunțat în 2023 că va pregăti o nouă documentație pentru obținerea avizului, susținând că proiectul este sprijinit de autoritățile locale, datorită potențialului său de dezvoltare economică. Exploatarea ar urma să genereze o producție anuală de 4,5 tone de aur și 9.000 de tone de cupru, pe o perioadă de 17 ani.

Interesele Glencore și contextul internațional

Glencore, compania care a obținut drepturile asupra producției de la Rovina, este unul dintre cei mai mari jucători globali din sectorul minier, cu 150.000 de angajați și venituri de peste 217 miliarde de dolari în 2023. În România, Glencore este cunoscută mai ales pentru operațiunile sale în domeniul tradingului de cereale și mărfuri agricole, prin intermediul Glencore Agriculture România SRL.

Memorandumul dintre Euro Sun Mining și Glencore face parte dintr-o strategie mai amplă a Uniunii Europene, care a desemnat exploatarea de la Rovina ca fiind strategică, în contextul nevoii de independență față de resursele din afara blocului comunitar.

Proiectul Rovina nu este singurul contestat la nivel european

Mai multe ONG-uri și asociații comunitare din România, Germania, Spania și Portugalia au anunțat că vor contesta decizia Comisiei Europene de a acorda statut strategic unor proiecte miniere pe care le consideră distructive. Printre acestea se numără Barroso Lithium Project (Spania) și Mina do Romano (Portugalia).

CRMA: O strategie controversată pentru independența materiilor prime

Regulamentul European pentru Materii Critice (CRMA) a fost adoptat în 2023 pentru a reduce dependența Uniunii Europene de importurile de resurse esențiale și pentru a sprijini tranziția energetică și reindustrializarea Europei. Printre obiectivele principale ale acestui regulament se numără atingerea unui prag de cel puțin 10% din producția internă de minerale critice până în 2030.

Pentru a facilita acest proces, proiectele desemnate strategice sunt declarate de interes public major, ceea ce le permite să beneficieze de avize rapide și de sprijin financiar din fonduri private și publice. Totuși, activiștii și comunitățile afectate consideră că aceste măsuri intră în conflict cu reglementările europene de protecție a mediului, precum Directiva Habitate, Directiva Cadru privind Apa și Directiva Păsărilor.

„Extracția de materii prime ieftine pentru industria auto din Germania și din alte părți pune în pericol stilul nostru de viață. Noi, cei care trăim din agricultura durabilă și depindem de râuri curate și pajiști verzi, vom suporta doar dezavantaje. Propunerea nu reprezintă o Tranziție Justă – mineritul din Portugalia nu respectă legislația, iar autoritățile nu iau măsuri. Cele patru mine de suprafață planificate sunt inacceptabile atât din punct de vedere ecologic, cât și social. Vom cere Comisiei UE să revizuiască această decizie,” explică Nelson Gomes, din inițiativa cetățenilor din Covas do Barroso.

În nordul Portugaliei, această inițiativă se opune proiectelor dezvoltate de compania britanică Savannah Resources, care plănuiește să exploateze resurse de litiu în zonă.

Proteste și îngrijorări în Spania

În Spania, opoziția față de proiectele miniere a fost puternică în ultimii ani, iar includerea acestora pe lista investițiilor strategice a alimentat nemulțumirile comunităților locale și ale organizațiilor de mediu.

„În Spania, mineritul modern a cauzat distrugeri și poluări imense, aducând la pachet nedreptate, crimă, corupție și suferință. CRMA va amplifica aceste probleme. Statutul de proiect strategic este o încercare de a legitima proiecte ilegale și distructive, în timp ce comunitățile sunt subminate și transformate în «inamici publici» prin narativa Comisiei de securizare a materiilor prime,” afirmă Joám Evans, de la Observatorul Minier Iberic, un organism de supraveghere al industriei miniere din partea societății civile.