Roxana Mînzatu și ceilalți cinci comisari nu au fost avizați de Parlamentul European

Tensiunile din Parlamentul European ating cote maxime, deoarece grupurile politice nu au reușit să ajungă la un consens privind aprobarea celor șase comisari de top din viitoarea Comisie Europeană, propusă de Ursula von der Leyen. Printre aceștia se numără și Roxana Mînzatu, reprezentanta României, care, alături de ceilalți candidați, a fost audiată, dar răspunsurile nu au fost suficient de convingătoare pentru a obține o aprobare rapidă.

Ce se întâmplă cu Roxana Mînzatu și ceilalți comisari

Potrivit publicației POLITICO, negocierile pentru un acord par a fi deosebit de complicate, necesitând „sânge, sudoare, lacrimi și manevre de culise”. Cei 26 de comisari propuși au fost supuși unui proces riguros de audiere, totalizând aproape 80 de ore, dar deocamdată au primit aviz favorabil doar 19 dintre aceștia.

Printre cei a căror aprobare este încă incertă se numără și Olivér Várhelyi, nominalizat de Ungaria, precum și cei șase vicepreședinți executivi, printre care și Roxana Mînzatu, conform POLITICO.

06:11, 13.12.2024 • POLITICĂ

Cine este românul aflat în topul europarlamentarilor cu cele mai mari venituri externe

10:56, 09.12.2024 • Puterea Tv

Ce se vorbea în Parlamentul European, imediat după rezultatul alegerilor prezidențiale, turul I, din România

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convocat o întâlnire la sediul său pentru a dezamorsa situația, reuniune la care au participat liderii principalelor grupuri politice: Manfred Weber de la Partidul Popular European, Iratxe García de la socialiști și Valérie Hayer de la Renew Europe. Întâlnirea nu a reușit să aducă un compromis, iar divergențele între grupurile politice persistă.

Un acord înainte de data de 20 noiembrie este considerat puțin probabil. În acea zi, liderii tuturor grupurilor politice urmează să se reunească într-o sesiune cu ușile închise pentru a discuta situația. Partidul Popular European (PPE) și-a exprimat rezistența față de unii dintre comisarii propuși, condiționând, de exemplu, sprijinul acordat Teresei Ribera de o audiere suplimentară în parlamentul spaniol, ca urmare a rolului acesteia în calitate de ministru al tranziției ecologice în gestionarea inundațiilor recente din Valencia.

Pentru ca cei șase comisari aflați în suspans să fie aprobați, există două posibile soluții. Prima ar fi ca grupurile politice să obțină o majoritate de două treimi în comisiile respective, după modelul aplicat în majoritatea cazurilor până acum.

Alternativ, dacă negocierile nu dau rezultate, cei șase comisari ar putea trece prin voturi secrete, unde o majoritate simplă în plenul Parlamentului European ar putea fi suficientă pentru aprobare. Însă această soluție, deși posibilă, este riscantă și depinde mult de echilibrul politic între forțele din parlament.

O altă provocare majoră rămâne votul final programat pe 27 noiembrie, când întregul pachet de comisari, cunoscut drept Colegiul comisarilor, va fi supus aprobării Parlamentului în plen la Strasbourg. Dacă majoritatea eurodeputaților acceptă noua echipă, Comisia Europeană ar putea să își înceapă activitatea la 1 decembrie, conform planului. În caz contrar, întreaga structură a Comisiei ar putea fi amânată, existând chiar și posibilitatea unei intrări în funcțiune abia în 2025.