Rujm el-Hiri: misterioasa „Roată a Fantomelor” din inima Platoului Golan

În vastitatea Platoului Golan, la aproximativ 16 kilometri est de Marea Galileii, se află un monument megalitic cunoscut sub numele de Rujm el-Hiri sau „Roata Fantomelor”. Descoperit în 1968, acest complex de pietre dispuse în cercuri concentrice continuă să intrige arheologii și cercetătorii, care încearcă să dezlege misterul funcției și originii sale.

Structura monumentului

Rujm el-Hiri este compus din peste 42.000 de roci de bazalt, aranjate în patru cercuri concentrice în jurul unui tumul central. Diametrul total al structurii este de aproximativ 160 de metri, iar înălțimea maximă a pereților ajunge la 2,5 metri. Tumulul central, cu un diametru de 20 de metri și o înălțime de 4,5 metri, adaugă o notă suplimentară de mister acestui ansamblu impresionant.

Ipoteze privind ”funcția” monumentului

De-a lungul anilor, au fost propuse diverse teorii pentru a explica scopul acestui monument enigmatic:

Observator astronomic: Unele studii au sugerat că aliniamentele structurii ar putea corespunde cu anumite evenimente astronomice, cum ar fi solstițiile. Cu toate acestea, mișcările tectonice din regiune au deplasat monumentul cu aproximativ 40 de metri în ultimele milenii, punând sub semnul întrebării această ipoteză.

Centru ritualic sau funerar: Lipsa artefactelor și a dovezilor concrete a condus la speculații conform cărora Rujm el-Hiri ar fi putut servi drept loc de cult sau chiar mormânt pentru o personalitate importantă din Epoca Bronzului. Cu toate acestea, absența unor descoperiri arheologice semnificative face dificilă confirmarea acestei teorii.

Fortificație militară: Deși structura masivă ar putea sugera o utilizare defensivă, poziționarea și configurația sa nu susțin în mod clar această ipoteză.

Provocări în datarea și interpretarea monumentului

Datarea exactă a construcției rămâne incertă, deși se estimează că ar fi fost ridicată în jurul anului 3000 î.Hr., în perioada Epocii Bronzului Timpuriu. Absența inscripțiilor sau a artefactelor databile complică și mai mult eforturile de a înțelege contextul cultural și funcțional al monumentului.

Care e misterul principal? Faptul că ”se mișcă”?

Titlurile media sugerează că această anomalie arheologică ar fi în mișcare. Ideea că Rujm el-Hiri „se mișcă” este mai degrabă o metaforă folosită pentru a sugera natura sa enigmatică, deoarece există multiple teorii care „se schimbă” în încercarea de a explica scopul și originile monumentului. Misterul principal nu este mișcarea fizică, ci:

1. Scopul exact al monumentului: Nu se știe dacă a fost un observator astronomic, un loc de cult, un mormânt sau o structură cu o altă semnificație ritualică ori practică.
2. Datarea și utilizarea: Deși se crede că datează din Epoca Bronzului, lipsa unor artefacte sau inscripții clare face imposibilă stabilirea certă a momentului construcției sau a celor care l-au creat.
3. Originea culturală: Nu există suficiente dovezi care să lege structura de o civilizație anume, ceea ce o face unică și izolată din punct de vedere istoric.

Așadar, misterul nu constă în mișcarea sa fizică, ci în schimbările constante ale interpretărilor și necunoscutelor care înconjoară scopul, utilizarea și originile monumentului.

Importanța arheologică și culturală

În ciuda misterelor care îl înconjoară, Rujm el-Hiri oferă o perspectivă valoroasă asupra comunităților preistorice din regiune. Complexitatea și amploarea construcției sugerează o societate capabilă de proiecte de inginerie sofisticate, cu o organizare socială și resurse semnificative.

Un monument megalitic enigmatic care sfidează înțelegerea modernă

Rujm el-Hiri rămâne unul dintre cele mai fascinante și enigmatice monumente megalitice din Orientul Apropiat. Deși numeroase teorii au fost propuse pentru a explica funcția și semnificația sa, lipsa dovezilor concrete lasă multe întrebări fără răspuns. Pe măsură ce tehnologiile avansează și noi metode de cercetare devin disponibile, speranța este că, într-o zi, vom putea dezvălui secretele acestui „Stonehenge al Orientului”.