În 2022, după invadarea Ucrainei, Rusia a încercat să realizeze o operațiune de eludare a sancțiunilor financiare ale SUA prin crearea unei „rezerve offshore” folosindu-se de construirea unei centrale nucleare în Turcia. Detaliile acestei scheme sunt dezvăluite de The Wall Street Journal.

Rusia și Turcia au ajuns la un acord prin care Gazprombank, una dintre cele mai importante instituții financiare rusești, urma să acorde un împrumut de aproximativ 9 miliarde de dolari pentru construcția unei centrale nucleare în Turcia. Proiectul era realizat de compania rusă Rosatom, iar Banca Rusiei trebuia să finanțeze în secret acest împrumut.

Conform publicației Wall Street Journal, pentru Turcia, acest acord reprezenta o modalitate de a aduce mai mulți dolari în sistemul său financiar. În schimb, Moscova urmărea să creeze o rezervă offshore de dolari pentru a-și finanța interesele fără a intra sub supravegherea autorităților americane.

Mecanismul transferurilor financiare către Turcia

În acest plan, centrala nucleară ar fi trebuit să transfere dolari către firmele rusești care dețineau conturi la Ziraat Bank, cea mai mare bancă de stat a Turciei. Astfel, Rusia ar fi evitat transferurile directe de fonduri prin sistemul american, reducând riscul ca acestea să fie detectate și blocate.

Inițial, planul a funcționat. În vara lui 2022, Gazprombank a transferat 3 miliarde de dolari prin intermediul Citigroup către depozitele centralei nucleare de la Ziraat Bank. Ulterior, peste 2 miliarde de dolari au fost canalizați prin JPMorgan.

Intervenția autorităților americane

Totuși, Departamentul de Justiție al SUA a descoperit că Rusia și Turcia foloseau acest mecanism pentru a ocoli sancțiunile financiare impuse Moscovei. Ca urmare, Washingtonul a blocat transferurile, iar alte 2 miliarde de dolari din fondurile rusești au rămas blocate în conturile JPMorgan.

În 2024, procurorii americani intenționau să sechestreze aceste sume, invocând suspiciuni de spălare de bani, fraudă bancară și eludare a sancțiunilor. Cu toate acestea, surse apropiate anchetei susțin că administrația Biden a intervenit și a blocat aceste acțiuni pentru a nu tensiona relațiile cu Turcia.

Miza diplomatică dintre SUA și Turcia

Decizia de a nu confisca fondurile rusești a fost influențată de dorința Casei Albe de a menține Turcia ca partener strategic. Oficialii americani se temeau că o confruntare directă cu Ankara ar putea afecta cooperarea în dosare esențiale, precum schimburile de prizonieri, combaterea terorismului și negocierile pentru stabilizarea Siriei.

Potrivit unor surse, Ministerul Justiției al SUA suspecta că Ibrahim Kalin, unul dintre cei mai apropiați consilieri ai președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a fost implicat în plățile realizate în 2022.

Sancțiunile împotriva Rusiei, sub semnul întrebării

Economistul Christoph Rühl consideră că Donald Trump ar putea crește presiunea asupra Rusiei, implicând OPEC și impunând sancțiuni mai dure asupra sectorului energetic. Aceste măsuri ar putea afecta nu doar producătorii ruși, ci și lanțurile logistice internaționale, de la rafinării și porturi până la flota de transport maritim.

În plus, SUA ar putea pune presiune pe țări precum China, India și Turcia pentru a sprijini mai strict sancțiunile împotriva Rusiei. Într-un astfel de scenariu, veniturile Moscovei din exporturi ar fi grav afectate, cu consecințe economice imprevizibile pentru regimul Putin.