S-a încheiat Mastering the Music Business 2023, cel mai important eveniment din România dedicat industriei muzicale

Doru Trascău, solistul trupei The Mono Jacks, despre inspiratie, momente dificile și planuri de viitor: “Toate alegerile făcute m-au adus aici. Je ne regrette rien”

Doru Trăscău, solistul trupei The Mono Jacks, aflat printre participanții la eveniment, a fost de acord să ne satisfacă niște mici curiozități în ceea ce-l privește :

Ce te inspiră când compui? Cum ia naștere, practic, o piesă?

Există o imagine despre inspirație, despre creație în general, acceptată colectiv. Imaginea asta reprezintă un moment, o persoană, o vorbă sau chiar un obiect care trezește cumva, dar mai ales brusc, inspirația și setea de creație. Poate că așa și este, dar, în cazul meu, dați-mi voie să mărturisesc că habar nu am. Mă inspiră totul și nimic în același timp. Ce știu sigur este că inspirația vine doar dacă mă apuc de treabă. Dacă investesc activ energie pentru creație, atunci e posibil să-mi vină și o idee, iar atunci când se întâmplă, o primesc bucuros, fără să iau muza la întrebări.

Care ar fi trei personalități care ți-au influențat în vreun fel cariera?

Kurt Cobain 🙂

El și cu unplugged-ul lui Nirvana m-au făcut să-mi doresc să învăț să cânt la chitară.

Care a fost momentul când ai știut că asta vei face în viață: muzică?

La câțiva ani distanță după momentul în care am pus mâna pe chitară, cam în același timp cu momentul în care am decis că mi-ar plăcea să am o trupă.

Cum ai ales numele trupei The Mono Jacks?

Aveam un fetiș cu “mono” fără să pot explica de ce. Am căutat ceva în jurul acestui cuvânt și a ieșit numele ăsta la iveală. Mi-am dat seama ulterior că are tot sensul din lume, având în vedere că toate cablurile cu care ne conectăm instrumentele pe scenă au jack-uri mono.

Se poate trăi din muzică în România?

Da, se poate. Greu, foarte greu, uneori imposibil, dar se poate.

Ce sfaturi i-ai da unui tânăr aflat la începutul carierei muzicale?

Citește “Real Artist Don’t Starve”!

Ce proiecte de viitor ai?

În momentul ăsta lucrez la proiectul meu solo, Melancholic Punk. Recent am lansat „This Is It”, primul single al acestui nou proiect, ale cărui versuri sunt semnate de Raluca Aprodu. Urmează piese noi și un album în toată regula.

Dacă te-ai putea întoarce în timp, ce ai face diferit?

Toate alegerile făcute m-au adus aici. Je ne regrette rien.

A existat vreun moment în care te-ai gândit să renunți la cariera muzicală?

Da, a existat un asemenea moment în anul 2007 când, proaspăt întors din Italia, veneam după o serie de eșecuri epuizante. Deși proiectul meu de atunci, AB4, se bucura de un succes notabil, nu reușeam să trăim din muzică. Asta m-a pus pe gânduri o vreme și, în cele din urmă, am luat hotărârea de a o lua de la început și așa a început povestea care astăzi se numește The Mono Jacks.

Dacă nu ai face muzică, ce altceva ți-ar plăcea?

Aș fi psiholog terapeut sau motociclist.

Ce înseamnă un cântec bun pentru tine?

E foarte simplu. Un cântec bun este un cântec care-mi place. Fie că este cântecul meu sau al altui artist, dacă-mi place, am să-i conving și pe alții că e bun.

Știm că veți cânta și la festivalul Danube Rock Sounds din Galați – cum este publicul din orașele mai mici față de cel din București?

Publicul este pretutindeni oglinda noastră. Dimensiunea orașului mi se pare nesemnificativă. În mod deosebit, în Galați avem amintiri grozave. Unul dintre primele noastre cinci concerte a avut loc în Galați și am avut parte de o primire fabuloasă. Concertul din seara aia părea că este recitalul unei trupe care era așteptată în oraș de ani buni, chiar dacă noi, de fapt, aveam doar o singură piesă la radio, eram practic necunoscuți. Drept urmare, abia aștept să revenim în Galați.