S-a încheiat ședinta CSAT. România își consolidează poziția de lider regional în securitate

Vineri, la Palatul Cotroceni, a avut loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de președintele interimar al României, Ilie Bolojan. Pe agenda discuțiilor s-au aflat evoluțiile recente ale războiului din Ucraina, sprijinul acordat acestei țări, securitatea regională și măsurile pe care România trebuie să le ia pentru a-și consolida poziția în contextul geopolitic actual.

Ședință CSAT: România susține negocierile de pace și reconstrucția Ucrainei

Membrii Consiliului au analizat situația de pe front, la trei ani de la declanșarea războiului de către Federația Rusă împotriva Ucrainei, și au evaluat perspectivele negocierilor internaționale. România salută rezultatele recente ale negocierilor de la Riad privind încetarea focului și eforturile SUA de a facilita un acord de pace.

Potrivit concluziilor CSAT, obiectivul principal trebuie să fie o pace justă și durabilă, care să asigure securitatea Ucrainei și să descurajeze orice viitoare agresiune din partea Rusiei.

21:54 • Internațional

Negocieri delicate: SUA și Rusia nu reușesc să avanseze pe calea păcii în Ucraina

10:11, 28.03.2025 • Internațional

Noua versiune a acordului privind resursele urmărește să scoată Europa din Ucraina

România, având cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina dintre statele NATO, este direct interesată de încheierea războiului. De aceea, oficialii români susțin eforturile diplomatice internaționale și subliniază necesitatea ca Ucraina să fie parte esențială în orice negociere de pace. Totodată, autoritățile de la București consideră că viitorul acestei țări trebuie să fie unul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene.

Flancul Estic și importanța cooperării transatlantice

Președintele interimar Ilie Bolojan a prezentat în fața Consiliului concluziile Summitului de la Paris, dedicat sprijinului pentru Ucraina, la care a participat pe 27 martie. Liderii europeni și transatlantici au reafirmat sprijinul financiar și militar pentru Kiev, pledând pentru o soluție negociată care să conducă la o pace stabilă în regiune.

În cadrul discuțiilor, s-a evidențiat și necesitatea întăririi Flancului Estic al NATO. România, alături de partenerii săi strategici, va continua să sprijine măsuri care să contribuie la securitatea regiunii și la protecția statelor aflate în proximitatea conflictului. Bucureștiul consideră că menținerea unei prezențe militare americane consistente pe teritoriul României este esențială pentru stabilitatea regională.

România, un actor-cheie în securitatea Mării Negre

Ca stat riveran, România monitorizează îndeaproape toate evoluțiile legate de armistițiu și de siguranța navigației în Marea Neagră. CSAT a decis că România își va aduce contribuția la acțiunile internaționale de monitorizare, folosind infrastructura și capacitățile sale. În acest sens, colaborarea strânsă cu partenerii NATO și UE este esențială pentru asigurarea securității maritime în regiune.

Sprijin pentru Republica Moldova și consolidarea apărării naționale
În cadrul ședinței, membrii Consiliului au analizat și impactul conflictului asupra Republicii Moldova. România va continua să sprijine această țară în eforturile sale de integrare europeană și de consolidare a securității naționale.

La nivel intern, CSAT a discutat măsurile necesare pentru gestionarea efectelor războiului din Ucraina asupra României și pentru consolidarea apărării naționale. Un punct important pe agendă a fost necesitatea creșterii etapizate a bugetului apărării, fără a genera dezechilibre economice, utilizând resursele europene disponibile.

În acest context, membrii CSAT au aprobat dotarea Forțelor Navale Române cu o nouă corvetă ușoară, capabilă să desfășoare o gamă variată de misiuni. Această achiziție face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a forțelor armate, menit să asigure o mai bună protecție a granițelor maritime și a intereselor României la Marea Neagră.

Obiective strategice pentru 2025

CSAT a analizat și aprobat rapoartele privind activitatea desfășurată în 2024 de instituțiile responsabile de securitatea națională și a stabilit principalele direcții pentru anul 2025. Printre acestea se numără:

• Creșterea cooperării cu aliații NATO pentru întărirea Flancului Estic;
• Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA;
• Adaptarea legislației naționale la noile realități de securitate, inclusiv în domeniul apărării cibernetice;
• Sprijinirea Republicii Moldova în fața provocărilor de securitate;
• Continuarea sprijinului pentru Ucraina, în conformitate cu deciziile NATO și UE;
• Implementarea unor măsuri eficiente pentru gestionarea fluxurilor migratorii la frontiere.