”S-au distrus fabrici și uzine” după 1990! Nimic mai fals

Probabil că mai există expresii izvorâte din manipulările de după 1990, însă aceea precum ”s-au distrus fabrici și uzine” e absolut enervantă pentru că toți aceia pe care o folosesc par a fi victimele libertății, pentru că libertatea nu e bună pentru toată lumea. Am zis ”par” pentru că unii o scot pe gură deși au o situație materială chiar foarte bună, unul dintre ei fiind noua vedetă a Youtube-ului românesc, Sorin Constantinescu, un domn care a făcut avere din cazinouri.

Nu, doamnelor și domnilor, după 1990 nu s-au distrus fabrici și uzine pentru că ele erau distruse de dinainte. Construcția industrială comunistă este vinovată pentru eșecul economiei. Pentru că multele gulere albe s-au înfruptat ca și înainte din vlaga industrială, s-a creat acel mit că totul s-a dus pe apa sâmbetei. Nu s-a vorbit mai deloc de faptul că investitorii veniți să caute unități cât de cât fiabile au găsit nenorociri în actele companiilor, adică furturi cât uzinele de mari. Cine le-a făcut? Străinii, despre care se spune că au pus umărul la dezastru? Au fost și din aceștia, dar principalii vinovați au fost confrații noștri.

Se spunea că regimul comunist a dat două drepturi fundamentale oamenilor muncii de la sate și de la orașe: acela de a sta și acela de a fura.

08:00, 11.11.2024 • OPINII

Capcana urbană a alegerilor prezidențiale

Din vechile fabrici și uzine s-a furat la greu, și cine neagă această realitate se minte pe sine. În aceste condiții, investițiile în aceste societăți erau sortite eșecului pentru că niciodată nu puteau fi asociate cu ceea ce se întâmpla în unitățile capitaliste. Tehnologia era înapoiată, nu existau investiții în zonele care cât de cât puteau să aducă valută din export, precum industria filaturii sau cea a textilelor. Se pompau bani cu nemiluita în industria grea, mare consumatoare de energie electrică. Se raportau pierderi uriașe ce rodeau astfel din venitul național.

Acele fabrici și uzine după care mulți plâng nu au adus bunăstare românilor!!! Întrebați-i pe muncitorii din Brașov de ce au ieșit în stradă în 15 noiembrie 1987. Că o duceau bine? Nicidecum! Nu aveam curent în casă pentru resursele patriei s-au folosit unde nu trebuia. Oamenii stăteau în fabrici și produceau pe stoc, nu bani, așa cum se întâmplă într-o economie de piață. Și mulți stăteau degeaba, căci fabrica nu avea piață de desfacere. Dar aveam fabrici și uzine! Ce păcăleală!

Și rămase în urmă din punct de vedere tehnologic, și cu know-how absent în cea mai mare parte a lor, și cu un marketing de epoca de piatră, în care nu se ținea cont deloc de cerințele pieței, și cu sustrageri permanente, și cu raportări mincinoase de producții și de recolte la hectar, fabricile și uzinele patriei nu aveau cum să intre performante în 1990. S-a spus că șefii lor le-au prăbușit intenționat pentru a pune mâna pe ele pe doi bani. Și că străinii din Vest (atenție la acest aspect – străinii din vest, nu din Rusia, China sau nu știu din ce foste state prietene) au venit să fure avutul obștesc.

Cum să performezi în piața liberă când nu aveai acces al finanțări pentru investiții, când nu avea strategii de marketing, când soarta societăților nu era clară după 1990 (se vinde, nu se vinde?). Privatizările în marea lor parte au eșuat pentru că se ajunsese la ”fiare vechi”, iar metodele de vânzare, cum ar fi fost MEBO, au eșuat.

Multe industrii au dispărut, iar în locul lor au apărut altfel de fabrici și uzine: IT, componente auto, comunicații etc. Astea sunt uzinele momentului, adaptate la cele mai noi tehnologii. România e hub regional pentru multe companii internaționale, care crează locuri de muncă, din care se adună taxe și impozite. De altfel, producția industrială de azi e de peste zece ori peste cea lăsată moștenire de regimul comunist. Probabil că se fură și din aceste noi fabrici dar ăsta nu mai e un drept dat de regim, ci o faptă penală!