S-au terminat banii europeni pentru autostrăzile și căile ferate aflate în construcție

Guvernul este nevoit să apeleze la o soluție disperată pentru a nu lăsa în paragină zeci de șantiere.

Guvernul scoate 163 milioane de euro din fondul de rezervă, zis și ”bugetul paralel” pentru a continua lucrările pe anumite tronsoane de autostradă și căi ferate rămase fără bani europeni.

Un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Finanțelor propune, în vederea asigurării continuității finanțării proiectelor de infrastructura de transport, până la rectificarea bugetară:

1. suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pe anul 2023 cu suma de 730.000 mii lei  cu referire la credite bugetare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, la capitolul 84.01 „Transporturi”, Titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, în vederea asigurării necesarului de finanțare de la bugetul de stat a finanțării naționale și a cheltuielilor neeligibile pentru proiectelor din domeniul transporturilor derulate către beneficiarii Programului Operațional Infrastructură Mare.

2. suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pe anul 2023 cu suma de 81.500 mii lei  cu referire la credite bugetare și de angajament din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, la capitolul 84.01 „Transporturi”, Titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, în vederea asigurării necesarului de finanțare de la bugetul de stat a  proiectelor finanțate in cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Unde vor merge, de fapt, banii luați din bugetul paralel

Prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pe anul 2023, în calitate de ordonator principal de credite, de la Cap.84.01 ”Transporturi”, Titlul 58 “Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” se suportă următoarele categorii de cheltuieli:

–           sumele aferente finanțării naționale;

–           sumele aferente fondurilor externe nerambusabile

–           sumele aferente cheltuielilor neeligibile

O serie de proiecte au un grad de execuție de peste 80% și trebuie finalizate până la 31.12.2023. Prin urmare, în vederea finalizării și închiderii unor secțiuni din rețeaua rutiera TEN-T, este necesară asigurarea resurselor financiare necesare plăților curente pentru închiderea proiectelor: Construcția Autostrăzii Târgu Mureș – Ogra – Câmpia  Turzii, Construcția autostrăzii Lugoj – Deva lot 2, lot 3 si lot 4 (sectorul Dumbrava – Deva) – FAZA 2, Autostrada București-Brașov, secțiunea București-Ploiești, sector 1, km 0+000 – km 3 +325; Nod Centura București km 6+500 și Nod Moara Vlăsiei km 19+500, Varianta de ocolire Bacău, Autostrada Cluj Vest (Gilău) – Nădășelu și finalizarea lucrărilor la nodul Gilău și conexiunea dintre secțiunea 2B cu subsecțiunea 3A1”, Autostrada Transilvania – Secțiunea 3C, Subsecțiunea 3C3 Biharia – Borș, km 59+100 – km 64+450, Autostrada Sebeș-Turda, Pod suspendat peste Dunăre in zona Brăila.

De asemenea sunt necesare resurse financiare și pentru o serie de proiecte ce privesc siguranța pe drumurile publice sau care au ca principal scop modernizarea rețelei rutiere. Totodată,  axele de transport susțin atât prin Fondul de Coeziune cât și prin Fondul de Dezvoltare Regională și Proiectele de reabilitare/modernizare a infrastructurii de transport feroviar, cu accent pe dezvoltarea rețelei TEN-T (noi şi fazate), inclusiv achiziția de material rulant și proiecte de îmbunătățire a calității serviciilor pe magistralele prioritare. Prin intermediul POIM 2014-2020 România și-a asumat finalizarea coridorului feroviar Rin-Dunăre (modernizarea liniei feroviare între graniţa cu Ungaria şi Constanţa), asigurând creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală, în conformitate cu prioritizarea Master Planului General de Transport (MPGT și Planul investițional al României. In vederea finalizării tronsoanelor din coridorul Pan – European IV, este necesară asigurarea resurselor financiare pentru finalizarea și închiderea proiectelor până la 31.12.2023 pentru următoarele proiecte: Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, componentă a coridorului Pan – European IV, pentru a asigura circulaţia trenurilor cu o viteză de 160 km/h, tronsonul Sighișoara – Coşlariu – FAZA II, Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, componentă a coridorului Pan – European IV, pentru a asigura circulaţia trenurilor cu o viteză de 160 km/h, tronsonul Simeria – Coşlariu – FAZA II.  Totodată până la etapizarea și contractarea fazei a II a, respectiv până la 31.12.2023, în cadrul noului cadru financiar, sunt necesare asigurări de resurse financiare și pentru implementarea proiectului Reabilitarea liniei de cale ferată Frontiera Curtici-Simeria parte componentă a Coridorului IV Pan European pentru circulația trenurilor cu viteza max. de 160 km/h, tronsonul 2 km. 614-Gurasada și tronsonul 3 Gurasada-Simeria.

Un alt sector esențial, mai ales în contextul actual, având în vedere blocada din zona Mării Negre, este și dezvoltarea infrastructurii navale. Totodată motivat  de obligațiile României în calitate de membru al Uniunii Europene, în cadrul Inițiativei Solidarity lanes, în cadrul POIM au fost promovate și finanțate o serie de proiecte care trebuie finalizate până la finalul anului curent, proiecte esențiale în asigurarea fluxurilor din porturile românești și în asigurarea tranzitului pe canalele dunărene. În ceea ce privește proiectele finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, cele mai importante vizează infrastructura feroviară – tronsonul Brașov-Sighișoara, respectiv cele două tronsoane: Subsecțiunea 1: Brașov- Apața și Subsecțiunea 3: Câța – Sighișoara (1+3) și Subsecțiunea 2: Apața – Câța (2). Cele două proiecte de lucrări înregistrează întârzieri majore în implementare din cauza multiplelor contestații primite pe parcursul procedurii de atribuire, dar și a mobilizării reduse a constructorilor, mai ales pe secțiunea de mijloc.  

Conform ultimelor acte adiționale de la nivelul acordurilor de finanțare, de la aprobarea lor (2016) și până în prezent, finanțarea a fost redusă cu 330.382.525 Euro. Aceste aspecte au condus la necesitatea adiționării contractelor de lucrări cu luarea în considerare a ajustărilor de prețuri și actualizarea graficelor de execuție. Deși termenul pentru finalizarea acestor proiecte era decembrie 2020, conform Grant Agreement-urilor semnate între beneficiari și Comisia Europeană – CINEA (European Climate, Infrastructure and Environment Executive Agency), în urma negocierilor purtate de către MTI a fost obținută prelungirea acestor acorduri de finanțare până în decembrie 2024, data situată în afara ariei de eligibilitate a cheltuielilor aferente CEF 1, urmând frazarea ulterioară în funcție de execuția tehnică și financiară a proiectelor.

Având în vedere:

–           lipsa fondurilor de la bugetul de stat necesară îndeplinirii obligațiilor stabilite prin contractele de finanțare cu beneficiarii POIM sectorul transport si a contractelor de execuție lucrări încheiate de beneficiarii POIM cu antreprenorii;

–           necesitatea evitării riscului de dezangajare a fondurilor UE și respectarea calendarului de închidere a programului operațional pentru care eligibilitatea cheltuielilor este limitată de plățile efectuate de beneficiari până la 31 decembrie 2023;

–        lipsa fondurilor de la bugetul de stat necesară îndeplinirii obligațiilor stabilite prin contractele încheiate in cadrul Mecanismului de Interconectare a Europei.

Pentru eliminarea blocajului financiar prin imposibilitatea efectuării plăților, se impune alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru acoperirea deficitului de finanțare existent la nivelul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.