S.O.S. România: parlamentarii fugiți dezvăluie de ce au părăsit Bărcuța Fripturiștilor

De la scandaluri interne la eșecuri europene, partidul condus de Diana Șoșoacă se clatină sub greutatea propriilor contradicții. În peisajul politic românesc, S.O.S. România, sub conducerea Dianei Șoșoacă, s-a remarcat printr-o retorică zgomotoasă și acțiuni controversate. Însă, recent, partidul a fost zguduit de demisii și eșecuri care anunță dezagregarea unui pseudo-construct politic fără platformă reală.

Exodul parlamentarilor: un semnal de alarmă

La începutul lunii februarie 2025, șase parlamentari ai S.O.S. România și-au anunțat retragerea din grupurile parlamentare ale partidului, alegând să activeze ca neafiliați. Motivul invocat? O incompatibilitate profundă cu abordările și ideile promovate de lidera formațiunii, Diana Șoșoacă. Aceștia au declarat că nu pot accepta manifestări extremiste, antisemite și antidemocratice, subliniind comportamentul abuziv al liderului, caracterizat prin jigniri, limbaj vulgar și o atitudine dictatorială.

Să-i reamintim:

În urma alegerilor parlamentare din decembrie 2024, Partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, a înregistrat mai multe demisii semnificative în rândul parlamentarilor săi. Până în prezent, șase membri ai partidului și-au anunțat retragerea, după cum urmează:

Senatori:

1. Ionel Carp – reprezentând circumscripția Tulcea.
2. Daniel Paul Gheorghe – reprezentând circumscripția Neamț, care a ocupat funcția de vicelider al grupului parlamentar S.O.S. România din Senat.

Deputați:

1. Ștefan Băișanu – reprezentând circumscripția Suceava.
2. Alexandrin Moiseev – reprezentând circumscripția Botoșani.
3. Ecaterina-Mariana Szoke – reprezentând circumscripția Galați.
4. Cosmin Andrei – reprezentând circumscripția Tulcea.

Acești parlamentari și-au anunțat demisiile în prima zi a noii sesiuni parlamentare, la începutul lunii februarie 2025, menționând că vor activa în continuare ca neafiliați. Anunțurile au fost făcute în plenul Senatului și al Camerei Deputaților.

Eșecuri pe scena europeană: uși trântite în nasul gingaș al Șoșoacăi

Ambițiile europene ale S.O.S. România au întâmpinat obstacole semnificative. În iunie 2024, Diana Șoșoacă și Luis Lazarus au fost respinși de partidul german de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), în încercarea de a se alătura unui nou grup politic în Parlamentul European. Decizia a fost luată în unanimitate de conducerea AfD, lăsându-i pe cei doi europarlamentari români în postura de neafiliați, cu influență limitată în legislativul european.

Bărcuța agitaților se scufundă

S.O.S. România, sub conducerea Dianei Șoșoacă, se confruntă cu provocări majore atât pe plan intern, cât și internațional. Demisiile repetate ale parlamentarilor și eșecurile în a stabili alianțe europene indică o lipsă de coeziune și strategie. Retorica zgomotoasă și acțiunile controversate par să fi erodat încrederea atât în rândul membrilor, cât și al potențialilor parteneri. Rămâne de văzut dacă partidul va reuși să-și redreseze cursul sau va continua să se scufunde sub greutatea propriilor contradicții.

Scandal după scandal

În decembrie 2024, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a solicitat Autorității Electorale Permanente (AEP) documente referitoare la listele de candidați depuse de partid pentru alegerile europarlamentare din iunie 2024. Această solicitare a venit în contextul unei plângeri depuse de fostul soț al Dianei Șoșoacă, care a acuzat nereguli legate de listele de semnături și dosarele candidaților. Anchetatorii investighează posibile infracțiuni de fals în declarații, iar partidul este vizat de verificări suplimentare după ce Curtea Constituțională a României a interzis, în octombrie, candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale.

Nici la casierie nu e pace și prietenie!

Partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, a fost implicat în mai multe controverse financiare semnificative:

1. Declarația de inactivitate fiscală de către ANAF: În august 2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a declarat partidul ca fiind inactiv fiscal, după ce acesta nu a depus declarațiile fiscale obligatorii pentru primele șase luni ale anului. Această inactivitate fiscală ar putea împiedica partidul să participe la alegeri, deoarece fără activitate fiscală, formațiunea nu poate avea un mandatar financiar, condiție esențială pentru participarea în competițiile electorale.
2. Acuzații de gestionare defectuoasă a fondurilor: Fosta președintă a filialei S.O.S. Argeș, avocata Ingrid Alexandrescu, a adus acuzații grave la adresa Dianei Șoșoacă, susținând că aceasta ar fi retras, într-o singură seară, suma de 500.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro) din fondurile partidului, utilizând un card bancar. De asemenea, au fost semnalate și alte retrageri semnificative, ridicând suspiciuni cu privire la utilizarea acestor sume.
3. Plângeri penale și investigații în curs: Mai mulți foști membri ai partidului au depus plângeri la Direcția Națională Anticorupție (DNA), acuzând conducerea de fals, uz de fals, delapidare și spălare de bani. Aceste acuzații se referă atât la gestionarea fondurilor partidului, cât și la posibile ilegalități în funcționarea formațiunii politice.

Furtună mare – într-un pahar cu apă sălcie

S.O.S. România nu se prăbușește din cauza vreunui complot mondial, ci sub greutatea propriei imposturi: o gașcă de fripturiști adunați sub leadership-ul isteric al unui personaj dezgustător, gata să se calce în picioare pentru influență și bani, dar incapabili să construiască ceva real.

Când nici măcar extremiștii germani nu te vor, când parlamentarii fug de tine ca de ciumă, iar DNA îți scormonește prin finanțe, e clar că nava s-a lovit nu de un aisberg, ci de propria prostie. Șoșoacă și-a distrus partidul exact cum și l-a creat: prin scandaluri ieftine, manipulare grosieră și un populism găunos, iar acum, riscă să rămână singurică pe Titanic-ul fripturiștilor și își zbiară ultimele invective înainte de a dispărea în uitare.