Să ne bucurăm, sau să plângem? UE a decis! Case ecologice obligatorii, și în România

Uniunea Europeană a adoptat o directivă, obligatorie și pentru România, prin care, din 2030, se cere statelor membre, să adopte planuri naționale pentru renovarea clădirilor și apariția clădirilor ecologice.

Regulile de construire vor fi stricte. Construcțiile vor trebui să se încadreze în cerințele de eficiență energetică, să îndeplinească standarde specifice pentru a reduce amprenta de carbon, să fie conservată apa, și redus consumul de apă, prin sisteme tehnice integrate în clădiri.

De asemenea, managementul deșeurilor trebuie să se deruleze pe baza unor programe de reducere a cantităților de deșeuri, în timpul proceselor de construire, iar clădirea trebuie echipată cu sisteme de selectare selectivă.

14:23, 23.09.2024 • ACTUALITATE

APMGR cere amânarea unei directive a UE care afectează aprovizionarea cu medicamente generice

Dacă aceste cerințe privind clădirile nu vor fi respectate, se poate ajunge la amenzi mari, la întârzieri în procesul de aprobare a proiectului și asumarea răspunderii pentru afectarea mediului.

Decizia va duce, cu siguranță, la creșterea prețurilor pe piața imobiliară, deoarece costurile de concepere a construcțiilor ca fiind ecologice nu sunt mici. Clădirile vor trebui gândite ca fiind eficiente din punct de vedere energetic, și conectate la surse de ,,căldură curate”.

Autoritățile vor fi obligate să elaboreze programe de reabilitare a clădirilor, care să răspundă cerințelor directivei dela Bruxelles.

Cei care stau la case vor fi mai puțin afectați de directivă, deoarece vor putea accesa vouchere de valoare semnificativă, pentru eficientizarea energetică a locuințelor.

Potrivit ministrului investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu, vor putea fi accesate fonduri de la Stat, pentru instalarea de panouri fotovoltaice, de baterii de stocare a energiei.

Prin programul derulat de minister, se urmărește anveloparea a peste 60.000 de case.

De asemenea, racordarea la apă și canalizare, pentru cei care locuiesc la casă, ar putea fi făcută tot cu bani de la Stat. Românii care au venituri mici, și locuiesc la casă, vor putea primi o finanțare de 1.900 de euro, acordată de Agenția Fondului de Mediu, pentru fiecare gospodărie, pentru branșamentul de apă și canal.

Bugetul total alocat în programul ,,Prima conectare” este de 850 de milioane lei.

Sa ne bucurăm sau să ne alarmăm ?

În România, peste 65 la sută din populație locuiește la sate.

Încă sunt sate în care casele nu au apă curentă sau canalizare, iar accesul la electricitate este un lux. Precaritatea construcțiilor este evidentă, și prin modul cum au fost construite și materialele folosite.

Potrivit unui studiu publicat de Consiliul Economic și Social, 21,1 la sută din populația României folosește încă WC-ul din fundul curții, locuind în case fără toaletă, duș sau cadă de baie. La nivelul UE-28, doar 1,5 la sută din totalul populației locuiește într-o casă fără toaletă.

În plus, deși la nivel european costurile de construcție pentru noi locuințe au crescut cu numai 17 la sută între 2010 și 2020, în România s-au majorat cu 49 la sută.

În aceste condiții, implementarea directivei de case ecologice, va fi practic, foarte greu, dacă nu imposibil de aplicat, în România

Studiul CES arată că deși 91 la sută din fondul de clădiri existent este alcătuit din clădiri rezidențiale, numai 8 la sută din clădirile rezidențiale unifamiliale au fost renovate în mediul urban și 3 la sută în cel rural, procentul fiind de numai 14 la sută, chiar și în cazul clădirilor colective (blocuri).

Din păcate, procedura de control cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanța energetică a clădirilor, aplicată conform legii de către Inspectorul de Stat în Construcții (ISC) se aplică, în mod aleatoriu, doar pentru 10 la sută din totalul certificatelor de performanță energetică și auditurilor energetice elaborate. Nu este controlată calitatea renovărilor în 90 la sută din puținele clădiri unde astfel de lucrări au loc.

Cele mai recente date, din 2020, arată că în București sunt 16.000 de blocuri, din care, primăriile de sector au reabilitat, până în prezent 300 de clădiri.