Să nu uităm!

Azi e 15 decembrie 1989. Dimineață. Pe masă am cele patru ziare pe care le primesc zilnic. Scînteia, România Liberă, Informația Bucureștiului și Sportul. Sunt avid de diversitate informațională, însă constat că primele trei arată la fel. Marea Adunare Națională tocmai a votat mai multe legi foarte importante pentru societatea noastră socialistă: Legea Planului național unic de dezvoltare economică-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1990; Proiectul Legii Bugetului de stat al Republicii și alte câteva foarte serioase.  

Aflu, într-un tabel, cum ne va fi schițată viața nostră în anul care stă să vină. Produsul social va crește cu 7-8% față de 1989, venitul național cu 9-10%, producția industrială cu 6,3-7,8%, producția agricolă cu până la 13%, dacă vorbim de valoarea producție nete. E clar, vom crește mai mult decât în 1989, anul congresului al XIV-lea. Iar bugetul a fost calculat cu excedent! Perfect, dacă mai luăm în calcul și datoria externă zero.

Deschiderea de ziar, în toate cele patru cotidiane, este rezervată tovarășului Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu, care au participat la lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale. Ei au fost întâmpinați cu vii și îndelungi aplauze. Deputații au dat, astfel, expresie sentimentelor de profundă satisfacție și bucurie ale milioanelor de cetățeni pe care-i reprezintă în supremul for al puterii de stat.

În dreapta celor trei cotidiane de informare generală există un text unde găsim câteva declarații foarte interesante făcute în spiritul sarcinilor și exigențelor subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Directorul Ioan Nuț susține că a constatat, într-una din ședințele curente din secție că oamenii, de fapt, nu cunoșteau substratul și importanța sarcinii ce li se încredințase. Era o chestiune vitală, presantă pentru prestigiul înterprinderii, ce apăruse ca o cerință de ultimă oră a economiei naționale. Doar că atitudinea lor, de oameni pătrunși de importanța misiunii încredințate, a fost aceea de implicare totală și totul s-a rezolvat instant: produsul a fost realizat în două zile, s-a omologat în următoarele șapte și a intrat pe porțile beneficiarului îndată după aceea la parametrii și în cantitățile solicitate. Frumos!

Un anume Gheorghe  Predoiu susține că a existat la un moment dat pericolul rutinizării, al birocratizării activității conducerii operative, așa-zisul „be-com”! Prin secții, oamenii așteptau liniștiți, știind că treburile se rezolvă ”acolo, sus”. Informațiile circulau defectuos și adesea trunchiate, efect al unor capricii subiective. Așa s-a hotărât ca ședințele biroului executiv să se desfășoare în secție, prin rotație și în funcție de problemele ce apar pe teren. În felul acesta, personalul, competențele de la toate nivelele au fost atrase în circuitul de analiză și decizie. Perfectă democrație!

Publicațiile prezintă pe larg discursurile deputaților, toate fiind înflăcărate și pline de laudă și de stimă pentru realizarea legislativă unică, sub îndemnul conducerii de partid și de stat. Discursul deputatului Ștefan Korodi este elocvent pentru situația României Socialiste în raport cu Occidentul. ”Aceste mărețe înfăptuiri ale poporului nostru constrastează cu situația financiară din numeroase țări capitaliste, unde povara deficitelor bugetare este aruncată pe umerii maselor muncitoare sub formă de noi taxe, noi impozite, în timp ce profiturile patronatului înregistrează creșteri spectaculoase, încât cei bogați devin tot mai bogați, iar cei săraci tot mai săraci”. Amin!

Ceva diversitate găsesc pe ultima pagină a fiecărui ziar. În România Liberă văd că încă mai vin telegrame de felicitare pentru realegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congresul al XIV-lea. Una dintre ele a sosit de la mareșalul Mobutu Sese Seko Kuku Ngbendu Wa Za Banga, președintele Zairului. „În numele poporului zairez, unit în jurul partidului nostru, Mișcarea Populară a Revoluției și în numele meu personal, vă adresez vii și calde felicitări.” Încheie visând la o dezvoltare în continuare a „excelentelor relații de prietenie și cooperare care există atât de fericit între țările noastre, în interesul suprem al popoarelor zairez și român.” O altă scrisoare a venit de la președintele Ali Seibou, președintele Republicii Niger. În același ton.

Tot aici, aflu despre manifestările dedicate comemorării a 100 de ani de la moartea lui Ion Creangă, dar și despre manifestări consacrate României la Brasilia și Helsinki. Citesc și despre preocupările românilor față de economia URSS și cum va fi aceasta însănătoșită. Mai jos, în pagină, văd că fenomenele negative din economia ungară se agravează, iar comuniștii coreeni au făcut propuneri pentru reunificarea națională.

În același timp, Italia e paralizată de greve, SUA testează o nouă generație de rachete. Occidentul ăsta…

În Scînteia găsesc aceleași scrisori ale liderilor africani pentru tovarășul Nicolae Ceușescu, aceleași manifestări consacrate României, precum și programul guvernului sovietic de însănătoșire a economiei. Diseară, la ora 19, vom avea Telejurnal, urmat fiind de o emisiune care se intitulează Congresul al XIV-lea – Congresul marilor victorii socialiste. Vom urmări apoi un documentar numit România în lume. Urmează emisiunea Hotărârile Congresului al XIV-lea – mobilizator program de muncă pentru întregul nostru popor. După aceea, avem un program cultural-artistic: Copiii cântă patria și partidul. Spre finalul programului avem o emisiune de educație materialist-științifică, Univers, Materie, Viață, și un scurt moment folcloric. Seara se termină cu Telejurnalul.

În Informația Bucureștiului văd ceva mai multă mișcare. Radu Cosașu are un editorial despre grupa României la Campionatului Mondial de Fotbal din 1990, care e deloc ușoară. Iar la Publicitate putem citi ce doresc românii să cumpere: receiver și convertor, butelii voiaj, elemente caroserie Ford, televizor color, cablu microfon și antenă TV. Și vând: Dacia 1310, casă la curte, televizor Telecolor, mașină de cusut Singer, magnetofon Majak, video casete traduse, calitate ireproșabilă etc. Se oferă locuință sau retribuție unei tinere nefumătoare încadrată contra ajutor menaj, pensiune unui tânăr încadrat cu un copil, iar un inginer stagiar dorește o pensiune completă, mediu intelectual.

În josul ultimei pagini se poate vedea programul artistic din oraș: La Opera Română se cântă Traviata. La Teatrul de Operetă se joacă Leonard. La Ateneul Român avem în program un Concert simfonic. Dirijorul este Cristian Mandeal, solistul Sorin Petrescu iar maestrul de cor, Mihai Diaconescu. La Teatrul Național, în Sala Mare, putem vedea Bădăranii. În Sala Amfiteatru, Contrabasul, iar în sala Atelier, Clovnii. La Bulandra, în sala din Schitu Măgureanu, se joacă Trenurile mele, la Teatrul Mic, Astă-seară stau acasă, la Teatrul Foarte Mic, Bătrâna și hoțul, la Nottara, în sala Magheru, Cuibul, la Teatrul Giulești, sala Majestic, Să nu-ți faci prăvălie cu scară, în sala Giulești, Cocoșelul neascultător și Arta conversației. Ansamblul artistic Rapsodia Română a programat Anotimpuri. La Teatrul Ion Creangă, Terra II și Turandot. La Țăndărică se joacă Vitejii cetății Bade-Bade.

Pe marile ecrane rulează Mircea; Există joi; Enigmele se explică în zori; Nea Mărin miliardar; Cei care plătesc cu viața; Un studio în căutarea unei vedete; Gala filmului studențesc din IATC; Un comisar acuză; Revanșa; Rochia albă de dantelă; Fără prieteni; Potopul III-IV; Miss Arizona; O seară de iarnă la Gagra.

În Sportul citesc că patru echipe românești vizează calficarea în finalele cupelor europene la volei. Este vorba de echipele feminine Dinamo, Universitatea CFR Craiova și Rapid, precum și echipa de băieți a Dinamo. Sub semnul Daciadei, s-au decis campioanele la popice în ”cocheta arena CFR din Iași”. Atletismul are partea lui de atenție cu un reportaj de la Olimpia București, club de unde se așteaptă afirmarea unor noi performeri. Prima pagină ne mai prezintă și adunarea celor mai buni boxeri din țară, la Constanța. Despre fotbal, de abia în pagina a treia…

Cam atât!

P.S. Undeva, la Timișoara, un anumit pastor…