Saga nordică veche de 800 de ani, confirmată de scheletul unui bărbat aruncat dintr-un castel într-o fântână

O poveste din Sverris Saga, una dintre celebrele saga ale regilor nordici, a fost recent verificată prin analiza ADN-ului antic, aducând noi informații despre un incident militar din anul 1197. Această saga, care a început să fie redactată în 1185 sub supravegherea directă a regelui Sverre Sigurdsson, descrie viețile și faptele marilor conducători ai Norvegiei.

Unul dintre pasajele importante ale Sverris Saga se referă la un raid militar care a avut loc la castelul Sverresborg, situat în apropiere de Trondheim. Potrivit relatărilor, un cadavru a fost aruncat într-un fântână din castel, cu scopul de a contamina sursa de apă. O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnologică din Norvegia a efectuat o analiză detaliată a rămășițelor descoperite în fântână în 1938, însă studiile anterioare s-au limitat la analize vizuale.

Recent, un studiu publicat în revista iScience a aplicat tehnici moderne de datare cu carbon și secvențiere genetică pentru a aduce la lumină detalii noi despre „Omul din fântână”, cum a fost denumit. „Este prima dată când o persoană descrisă în aceste texte istorice a fost efectiv identificată”, a declarat Michael D. Martin, cercetător la Muzeul Universității Tehnologice din Trondheim. „Există multe rămășițe medievale și antice în întreaga Europă, iar acestea sunt tot mai mult studiate folosind metode genonomice.”

Rămășițele lui „Omul din fântână” au fost confirmate a avea aproximativ 900 de ani. Studiile anterioare au arătat că el avea între 30 și 40 de ani în momentul morții. Anna Petersén, de la Institutul Norvegian de Cercetare a Patrimoniului Cultural din Oslo, a subliniat că textul saga nu reflectă cu exactitate evenimentele, adăugând că „realitatea este mult mai complexă decât ceea ce este descris în text.”

Folosind date ADN moderne din Norvegia ca referință, echipa de cercetare a stabilit că „Omul din fântână” avea ochi albaștri și păr blond sau castaniu deschis. Se crede că strămoșii săi proveneau din județul actual Vest-Agder, situat în sudul Norvegiei.

Aceleași tehnici au fost utilizate pentru a oferi perspective detaliate asupra vieților oamenilor nordici din epoci străvechi. Martin a exprimat dorința echipei de a testa mostrele altor figuri istorice, inclusiv rămășițele lui Sfântul Olaf, considerat a fi îngropat undeva în Catedrala din Trondheim. „Dacă, în cele din urmă, rămășițele sale vor fi descoperite, ar putea exista eforturi de a-l descrie fizic și de a-i urmări ancestrala folosind secvențierea genetică”, a adăugat Martin.