Salarii mari, reforme puține și un aparat de stat nefuncțional: cum s-a ajuns la un deficit uriaș

România se confruntă cu un paradox dureros: deși guvernul continuă să susțină retorica investițiilor publice, Comisia Europeană subliniază că adevărata cauză a deficitului bugetar este majorarea necontrolată a salariilor din sectorul public și cheltuielile excesive pe care le generează un aparat de stat supradimensionat și ineficient.

Cifrele vorbesc: cheltuieli peste măsură și venituri în scădere

Într-un raport publicat ieri, Comisia Europeană trage un semnal de alarmă: „Deficitul peste așteptări reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor.”

În timp ce guvernul Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, încearcă să explice deficitul prin prisma investițiilor publice, raportul european contrazice ferm această teză: nu investițiile, ci cheltuielile sociale necontrolate sunt cele care au adus finanțele țării într-un dezechilibru grav.

Mai mult, raportul notează că „activitatea economică mai slabă decât se preconiza” a dus la o încetinire a veniturilor, amplificând efectele negative asupra bugetului.

14:07, 18.12.2024 • POLITICĂ

Marcel Boloș, despre Fitch: „Deocamdată, doar s-a tras semnalul de alarmă”

11:22, 17.12.2024 • Finanțe

Finanțele lui Boloș promit simplificarea relației cu contribuabilii: Ce schimbări ar putea aduce pentru tine

Viitorul: datoria publică la cote alarmante, creștere economică anemică

Perspectivele economice nu sunt deloc îmbucurătoare. Potrivit Comisiei Europene, datoria publică va atinge 60% din PIB până în 2026, în timp ce creșterea economică va rămâne modestă: 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. În plus, costurile dobânzilor vor exploda, de la 1,4% din PIB în 2022 la 2,2% în 2026, accentuând presiunea asupra bugetului.

„În 2025, costul pe termen scurt al reformei sistemului de pensii și o nouă creștere a plăților dobânzilor ar trebui să mențină creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat”, avertizează raportul.

Un aparat de stat scump și ineficient

Este de notorietate faptul că România are unul dintre cele mai mari aparate de stat din Uniunea Europeană, raportat la dimensiunea economiei. În loc să eficientizeze administrația publică și să reducă cheltuielile neproductive, guvernele succesive au preferat să crească salariile bugetarilor într-un ritm amețitor, fără a lega aceste creșteri de performanța reală sau de eficiența serviciilor oferite cetățenilor.

Acest cerc vicios al populismului economic, în care salariile cresc, dar calitatea serviciilor publice rămâne jalnică, continuă să afecteze întreaga economie. România cheltuie mai mult decât produce, iar guvernul eșuează constant în a implementa reforme fiscale sustenabile.

Măsuri fiscale neclare și promisiuni goale

Un alt punct criticat dur de Comisia Europeană este planul fiscal al guvernului Ciolacu, despre care se afirmă că este vag și nespecific: „Previziunile nu includ niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în acest stadiu.”

Cu alte cuvinte, autoritățile române par să joace un joc periculos de a amâna reformele, bazându-se pe promisiuni generale care nu oferă soluții concrete. În lipsa unei strategii clare, economia continuă să se prăbușească sub greutatea unei administrații publice scumpe și a unei clase politice incapabile să ia decizii ferme.

România, în pragul unei crize autoprovocate

În timp ce cetățenii sunt nevoiți să suporte povara inflației, creșterea costurilor vieții și servicii publice de calitate slabă, statul își umflă constant propriile buzunare prin salarii nejustificate și o ineficiență administrativă cronică.

Dacă nu se vor lua măsuri urgente pentru a reduce cheltuielile inutile și pentru a implementa reforme structurale, România riscă să intre într-o criză economică de proporții. Guvernul trebuie să aleagă între populism și responsabilitate fiscală – altfel, deficitul uriaș nu va fi decât începutul unui declin economic inevitabil.