Salvarea vestigiilor romane de la Galați, blocată de indiferență, birocrație și tunuri imobiliare

Proiectul de punere în valoare a unor importante vestigii romane e tergiversat de Primăria Galați printr-o lungă serie de bâlbâieli birocratice, care întârzie și mai mult salvarea unor valori ale istoriei noastre după 30 de ani de indiferență, în care multe din aceste vestigii au fost distruse prin tunuri imobiliare.

La Barboși – Tirghina, în zona vărsării Siretului în Dunăre, în care astăzi se află Galațiul, a existat în secolele I – III d.Hr. o puternică așezare romană, cu peste 7.000 de locuitori, care era un centru militar și economic cu mare importanță stratregică pentru stăpânirea romană.

Așezarea romană a fost construită pe locul unei dave dacice din sec IV d.Hr., pe un promontoriu de pe care puteau fi supravegheate teritoriile din nordul Dobrogei, dar și mișcările de la nord și est ale popoarelor migratoare. Așezarea era apărată de „Valul Roman”, o fortificație impresionantă, cu lungimea de 21 km.

La cercetările arheologice efectuate în 1919 de Vasile Pârvan și continuate în anii 70 de arheologii Ioan Dragomir și Mihalache Brudiu, au fost descoperite vestigii importante pe întreg teritoriul Galațiului, unele fiind considerate unice și preluate la Muzeul Național de Istorie din București.

După 1990, zona „Castrului Roman” de la Barboși – Tirighina a fost distrusă prin construirea unor hale industriale, pe „Cavoul Roman” din sec III a fost amenajat un punct de colectare a gunoiului, iar „Necropola Romană”, în care se află mormintele primilor daco – romani încreștinați și care era rezevație arheologică din 1985, a ajuns pe piața afacerilor cu terenuri după un tun imobiliar de 9,5 milioane de euro.

Proiectul de salvare a vestigiilor romane de la Barboși-Tirighina tergiversat printr-o lungă serie de bâlbâieli birocratice

Joi, 7 noiembrie, Consiliul Municipal Galați a aprobat poiectul inițiat de primarul Ionuț Pucheanu pentru modificarea Hotărârii nr 44/2016 referitoare la indicatorii tehnico-economici ai Proiectului „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina – Barboși”.

Această modificare a indicatorilor vine la o lună după ce, pe 11 octombrie, mai fuseseră aprobate alte două hotărâri prin care au fost modificați aceiași indicatori tehnico-economici. Prin hotărârea nr. 562/11.10. 2023 a fost modificată aceeași hotărâre nr. 44/2016, care prevedea indicatorii tehnico-economici ai proiectului, iar prin hotărârea nr 551/11.10.2023 a fost modificată hotărârea 494/2018 privind „aprobarea proiectului și a cheltuielilor legate de proiectul Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina – Barboși”.

Modificarea repetată, de la o lună la alta, a unor indicatori aprobați în urmă cu 7 ani demonstrează tergiversarea birocratică a acestui proiect care a început în 2015 în baza unei finanțări UE, dar din cauza întârzierii lucrărilor, probabil că finalizarea proiectului va fi finanțată din fondurile Primăriei Galați.

Se lucrează cu spor la salvarea vestigiilor romane de la Barboși, deși proiectul trebuia finalizat pe 31 octombrie 2020

Proiectul de punere în valoare a vestigiilor romane din situl Barboși – Tirighina este realizat în baza unei finanțări obținute prin POR 2014-2020, Axa Prioritară 5 – „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”. Valoarea totală a proiectului era inițial de 15,4 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă reprezintă 8,5 milioane lei.

Lucrările au început pe 26 mai 2015, termenul de finalizare a lucrărilor fiind pe 31 octombrie 2020. Adică în urmă cu 3 ani!

Cea mai mare cetate romană din Moldova, îngropată sub ruinele afacerilor din anii 90, va deveni muzeu de sit

„Castrul Roman” de la Barboși Tirighina, considerat de arheologi cea mai mare cetate romană din Moldova a mai cunoscut perioade nefaste, pentru că în urmă cu câteva sute de ani, gălățenii foloseau la construcții piatra luată din fortificațiile romane. Cu piatră de la „Castrul Roman” a fost construită Biserica fortificată „Precista”, din centrul orașului.

În perioada comunistă, „Castrul Roman” de la Barboși nu a fost pus în valoare prin continuarea cercetărilor, dar cel puțin era considerat un obiectiv turistic, în apropierea sa fiind amenajat un camping.

În perioada haosului edilitar de după 1990, în zona „Castrului Roman” de la Barboși – Tirighina au fost construite mai multe hale industriale pe care au fost dezvoltate afaceri de tranziție, care însă nu au avut prea mult succes și halele au fost abandonate.

Ruinele acestor hale vor fi demolate, în locul lor fiind construit un muzeu de sit. În noul spațiu muzeal își vor găsi locul toate vestigiile descoperite în situl arheologic Barboși-Tirighina și aflate în colecțiile Muzeului de Istorie Galați, dar și o mare parte din vestigiile cele mai importante descoperite aici și care, datorită valorii lor, au fost preluate de muzeele din București și Iași.

Turnul de observație octogonal, unic între vestigiile romane din România

La săpăturile arheologice efectuate înaintea demarării proiectului au fost descoperite mai multe elemente ale fortificațiilor de la Barboși-Tirighina, între care cele trei valuri de apărare ale Castrului, un depozit de proiectile din piatră, trei locuințe cu acoperișurile prăbușite, care erau pavate cu cărămidă și dintre care una avea ceea ce s-ar numi o instalație de canalizare.

Au mai fost descoperite fragmente de amfore, monede romane din secolul II d.Hr., dar și alte obiecte. Cea mai importantă descoperire este aceea a ruinelor turnului de observație. „În zona centrală a acestei fortificații se afla un mic turn octogonal. În ceea ce privește constatările noastre vă putem spune că pe baza unor monede din vremea lui Antonius Pius îl datăm undeva la mijlocul secolului II după Hristos. Va fi, cu siguranță, piesa centrală valorificată aici, în Castellum. Arhitectul specializat în monumente istorice va propune o reconstituire a acestui edificiu. Vor fi reconstituite câteva asize din turn. Avem 7 din cele 8 laturi foarte bine păstrate”, declara la finalizarea cercetării arheologice coordonatorul lucrărilor, arheologul Gabriel Jugănaru.

Potrivit acestuia, este o construcție unicat, cel puțin în privința vestigiilor romane din România, pentru că este sigurul construit cu opt laturi, în general turnurile construite de romani fiind hexagonale: „Este până acum singurul turn cu opt laturi, din Epoca Romană cunoscut, cel puțin în România. Era un turn de observație, care a funcționat în ultima fază de locuire aici, în Castellum. Este o descoperire importantă”.

„Cavoul Roman”, îngropat în anii 90 sub un punct de colectare a gunoiului, dezgropat și abandonat

Un al vestigiu roman important este „Cavoul Roman” din cartierul Dunărea. Monumentul din secolul III d.Hr. este cavoul în care a fost înmormântat un important lider militar roman de origine sarmată și are dimensiuni impresionante: lungimea de 12 m, lățimea de 8 m și înălțimea de 5 m, grosimea zidurilor fiind de 1,6 m.

Descoperit în 1974 de arheologul Mihalache Brudiu, are o importanță deosebită chiar pentru istoria Europei, fiind alături de „Castrul Roman”, dovada continuității romane la nordul Dunării în secolul III d.Hr., după Retragerea Aureliană.

Valoarea monumentului a fost confirmată prin afirmaţia celui care în anii 70 era preşedintele Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, academicianul Emil Condurachi: „Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi“

După descoperire, „Cavoul Roman” a fost re-îngropat până la construirea unui muzeu de arheologie în cadrul căruia să fie pus în valoare „in situ”. În anii 90, pe vremea fostului primar al Galațiului, Eugen Durbacă, pe platforma de beton de deasupra monumentului istoric a fost amenajat un punct de colectare a gunoiului menajer.

În 2015, Primăria Galați a finanțat decopertarea „Cavoului Roman” în scopul punerii sale în valoare. A fost anunțată depunerea unui proiect pentru obținerea finanțării dar nu s-a mai întâmplat nimic.

Și ar mai fi ceva, un detaliu care demonstrează că la Galați afacerile imobiliare sunt mai importante decât vestigiile romane: în perioada în care se pregătea punerea în valoare a „Cavoului Roman”, Consiliul Municipal Galați aproba dezmembrarea terenului din zona de protecție monumentului istoric „în vederea vânzării celor 7 loturi către societăți comerciale”.

Tun imobiliar de 9,5 milioane de euro cu terenul „Necropolei Romane”, în care sunt mormintele primilor creștini

Rămâne într-o situație incertă și „Necropola Romană” care este situată la câteva sute de metri de Castrul Roman, la intrarea în Galați dinspre Tecuci. Este cea mai mare necropolă romană descoperită în sudul Moldovei. Săpăturile arheologice coordonate în 1975 de prof. dr. Mihalache Brudiu au dus la descoperirea a 79 de morminte.

Mormintele din partea de jos a pantei erau morminte de incinerație, din prima perioadă a stăpânirii romane, iar pe măsură ce panta urcă, se găsesc morminte de înhumație, de rit creștin. Era perioada în care creștinii, prigoniți la Roma, se retrăgeau la marginea Imperiului. Au fost găsite mai multe obiecte de rit creștin și un fragment ceramic pe care era gravat numele lui Isus Hristos.

Prin aceasta, vestigiile din Necropola Romană de la marginea Galațiului demonstrează deopotrivă romanizarea, dar și încreștinarea populației daco-romane. În 1985 necropola a fost declarată rezervație arheologică.

În 2007, cele 10 ha ale Necropolei Romane, care erau în proprietatea Primăriei Galați au făcut obiectul unei inginerii imobiliare de 9,5 milioane euro, ajungând în cele din urmă proprietatea unei instituții bancare care a scos terenul la vânzare, dar pentru că e rezervație arheologică nu-l cumpără nimeni.