Sancțiunile Occidentului nu-l doboară pe Putin! Care sunt motivele

În acest moment nu există niciun substitut pentru ajutorul militar acordat Ucrainei în război ei împotriva Rusiei.

În timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei intră în al treilea an, legislatorii din Washington se ceartă cu privire la continuarea trimiterii ajutorului militar. America nu are îndoieli în ceea ce privește campania sa financiară împotriva lui Vladimir Putin. Având ca țintă entități rusești, amenință cu „sancțiuni secundare” împotriva complicilor lor străini. În decembrie, Casa Albă a declarat că va interzice sistemul dolarului pentru orice bancă care ajută Rusia să obțină acces la bunuri sensibile. După asasinarea lui Alexei Navalnîi, liderul principal al opoziției din Rusia, era de așteptat să anunțe noi sancțiuni pe 23 februarie. Cu două zile înainte, Uniunea Europeană a convenit asupra celui de-al 13-lea set de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează și firmele chineze găsite că ajută efortul de război al lui Putin. Problema este că sancțiunile nu funcționează bine.

Începând cu februarie 2022, America, Europa și aliații lor au impus împreună sancțiuni împotriva a peste 16.500 de ținte rusești, conform unui tracker întreținut de Castellum.ai, o firmă de conformitate. Acestea au încercat diverse măsuri pentru a reduce veniturile din petrol ale Rusiei, a interzice exportul de bunuri sensibile către țară, a îngheța rezervele băncii centrale și a izola unele bănci rusești de sistemul financiar global. Ideea era să folosească influența Occidentului asupra comerțului și finanțelor globale pentru a împiedica pe Putin să obțină tehnologia și valuta necesare pentru a duce războiul. Aranjamentul de sancțiuni îndreptate împotriva uneia dintre cele mai mari economii din lume a fost salutat ca fiind fără precedent; The Economist a sugerat că șocul ulterior ar putea duce la o criză de lichidități sau chiar la o lovitură de stat.

Realitatea s-a dovedit a fi drastic diferită. Economia Rusiei a fost mai rezistentă, iar efortul de sancțiuni mult mai scurs decât se spera. Curând după începerea războiului, FMI-ul anticipa că PIB-ul rusesc ar urma să scadă cu peste o zecime între 2021 și 2023. Până în octombrie anul trecut, estima că producția ar fi putut crește ușor în aceeași perioadă. Mai mult, războiul a arătat cât de repede găsesc fluxurile comerciale și financiare globale o cale în jurul barierelor puse în calea lor.

Luați comerțul cu petrol brut. În 2022, aproximativ 60% din petrolul din vestul Rusiei era transportat în nave petroliere europene. Apoi, o limită de preț impusă de țările G7 a interzis transportatorilor lor să transporte petrol rusesc decât dacă acesta se vindea sub 60 de dolari pe baril. În răspuns, s-a dezvoltat o infrastructură umbroasă care există în afara controlului Occidentului și care transportă mare parte din petrolul rusesc la un preț mai mare. În prezent, mai mult petrol este tranzacționat în Dubai și Hong Kong decât în Geneva. Prinderea Occidentului asupra ordinii energetice globale s-a diminuat în consecință.

Alte fluxuri comerciale s-au adaptat, de asemenea. Occidentul adaugă neîncetat companii și persoane rusești pe listele sale negre. Dar mare parte din populația lumii trăiește în țări care refuză să impună sancțiunile occidentale, și nu este nimic care să oprească apariția de noi companii și desfășurarea de afaceri acolo. Chiar și în timp ce exporturile din UE către Rusia au căzut, locuri precum Armenia, Kazahstan și Kirghizstan au început să importe mai mult din Europa – și au devenit misterios de importanți furnizori de bunuri critice pentru Rusia.

Toate acestea explică de ce America și Europa se îndreaptă către sancțiuni secundare. Dar acestea suferă de o altă problemă: deși sunt puternice, au efecte secundare îngrijorătoare. Doar amenințarea cu sancțiuni secundare poate duce la prăbușirea unei bănci. Când, în 2018, America a declarat că ar putea considera etichetarea ABLV, unui creditor leton, o preocupare de spălare de bani, în parte pentru că ajută Coreea de Nord să evite sancțiunile, deponenții și creditorii străini au fugit și banca a falimentat în câteva zile. Deja, băncile chineze sunt mai prudente în relațiile lor cu firmele rusești, de frica întinderii lui Uncle Sam.

Din păcate, pe termen lung, astfel de exerciții de putere vor eroda influența pe care America o are asupra sistemului financiar global, ceea ce îi aduce beneficii reale. Chiar și cei mai înverșunați prieteni ai Americii din Europa urăsc sancțiunile secundare, care în trecut au dus la amenzi uriașe pentru unele din băncile sale. Pentru a impune pedepsele sale, America ar trebui să fie pregătită să provoace perturbări în locuri precum India, Indonezia și Emiratele Arabe Unite, niciuna dintre care nu dorește să facă parte din efortul său de sancțiuni. Dacă America își afirmă puterea agresiv, ar putea aliena exact acele puteri emergente pe care speră să le atragă pe măsură ce lumea se fragmentează.