Șansele lui Biden de realegere sunt mai mari decât par

Economia reprezintă în prezent un factor care împiedică progresul. Acest lucru ar putea să se schimbe curând, în beneficiul lui Biden.

Americanii nu au fost impresionați de modul în care președintele Joe Biden gestionează economia. Mai exact, conform mediei sondajelor, aproape 60% nu sunt de acord cu acesta. Între timp, ratingurile lui Donald Trump în ceea ce privește problemele economice sunt considerabil mai bune. Decalajul în percepții prevestește rău șansele lui Biden de a câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie, mai ales că alegătorii clasifică economia ca fiind cea mai importantă problemă cu care se confruntă țara, scrie The Economist.

Dar economia însăși se îmbunătățește rapid. Inflația scade, creșterea este solidă, piața de valori este în plină ascensiune și, dacă investitorii au dreptate, Rezerva Federală va reduce ratele dobânzilor cu un punct procentual înainte ca alegătorii să meargă la voturi – o așteptare care reduce costul ipotecilor. În ciuda ratingurilor slabe ale lui Biden în ceea ce privește managementul economic, ar putea starea economiei americane să îi sporească de fapt șansele la realegere?

Trei lecții rezultă din studiile care analizează relația dintre norocul economic și rezultatele alegerilor. Primele două nu sunt favorabile lui Biden: opiniile despre economie contează foarte mult și alegătorii urăsc inflația. Zece luni înainte de vot, Biden a condus deja peste o creștere de 14,4% a prețurilor, așa cum este măsurată de indicele cheltuielilor personale – mai mult decât în ​​punctul echivalent din orice mandat prezidențial din 1984. Impactul negativ al inflației pare să șteargă piața muncii sănătoase de astăzi și creșterea reală a salariilor care s-a adaptat la tendința de la sfârșitul anilor 2010, în ciuda perturbărilor pandemiei de COVID-19.

A treia lecție, totuși, este mult mai bună pentru domnul Biden: alegătorii au memorii scurte. „Consensul clar în literatură este că performanța economică recentă este mult mai relevantă în timpul alegerilor decât performanța anterioară”, scriu Christopher Achen și Larry Bartels, doi politologi, în cartea lor „Democrație pentru realiști”. Americanii, argumentează ei, „votează pe baza modului în care se simt în momentul respectiv” și „uită sau ignoră cum s-au simțit pe parcursul mandatului titularului funcției”. Autorii arată că creșterile veniturilor disponibile reale per persoană în doar cele două trimestre înainte de vot pot, cu o ajustare pentru durata în funcție la Casa Albă, să prezică proporția votului partidelor care guvernează America într-un grad de precizie remarcabil (vezi graficul).

Este o descoperire importantă, mai ales că inflația a scăzut recent. În a doua jumătate a anului 2023, prețurile au crescut cu un ritm anual de 2%, în scădere de la un vârf de 7,7% în prima jumătate a anului 2022. Chiar dacă economia înflăcărată aduce o recrudescență a inflației, este extrem de puțin probabil să se compare cu vârful anterior, mai ales că piețele futures sugerează că prețurile petrolului – și, prin urmare, costul umplerii unui automobil – vor rămâne stabile în timpul anului 2024. Deoarece inflația a scăzut fără o recesiune, piețele muncii strânse continuă să producă o creștere solidă a salariilor reale. În ultimul trimestru al anului 2023, venitul disponibil real pe persoană a crescut la o rată anualizată de 1,9%. Dacă se menține până la alegeri, această rată ar fi asociată cu un margini de victorie echivalent cu cel al lui Bill Clinton în 1996. „Pesimismul generalizat recent despre perspectivele lui Biden mi se pare excesiv”, argumentează dl Achen. „Economia pare să-l ajute [pe el].”

Impactul inflației chiar înainte de alegeri este mai puțin studiat decât cel al creșterii. America nu are multe episoade de inflație ridicată pe care să se bazeze. Având în vedere că inflația este mai puțin severă, aceste exemple sunt relevante pentru America? Calculele lui Ray Fair de la Universitatea Yale sugerează că lucrurile ar putea fi mai complicate. El constată că alegerile prezidențiale sunt cel mai bine prezise de un model care include inflația pe întreaga durată a mandatului partidului aflat la putere, chiar dacă creșterea economică recentă primește o greutate specială. Memoria inflației dureroase ar explica de ce relația obișnuită dintre încrederea consumatorului și economie s-a prăbușit în 2023, cu respondenții sondajelor rămânând sumbri chiar și în mijlocul unei creșteri puternice și a inflației mai mici.

Totuși, există semne că americanii încep să se simtă mai bine în privința economiei lor. Încrederea consumatorului, măsurată de Universitatea din Michigan, a crescut semnificativ în decembrie și în datele preliminare din ianuarie – și este la cel mai ridicat nivel din iulie 2021 (o lectură definitivă va fi publicată curând după ce acest articol este publicat). Un astfel de sentiment îmbunătățit este în concordanță cu analiza realizată de Ryan Cummings și Neale Mahoney, doi foști economiști din administrația Biden, acum la Universitatea Stanford, al căror model permite ca impactul psihologic al inflației să se diminueze treptat în timp. Ei calculează că, dacă inflația în 2024 este de 2,5%, atunci până la sfârșitul anului efectul negativ asupra sentimentului consumatorului va fi cu 50% mai mic decât este în prezent și cu 70% mai mic decât vârful din mijlocul anului 2022. Un astfel de efect cu siguranță ar influența și numerele de sondaj ale domnului Biden.

Chiar și modelul lui Fair – în care inflația ridicată din 2022 și probabil inflația scăzută din 2024 sunt luate în considerare în mod egal – prezice că creșterea economică îl va propulsa pe domnul Biden către victorie în votul popular. Nu există nicio garanție că prognozele economice care alimentează astfel de modele sunt corecte. Într-adevăr, de când a lovit COVID-ul, adesea au fost greșite. Colegiul electoral conține un bias în favoarea republicanilor; Trump a câștigat în 2016 în ciuda pierderii votului popular. Și Biden pleacă de la o poziție slabă, nu numai în ceea ce privește reputația sa economică. Dar pe măsură ce președintele încearcă să reducă decalajul în sondaje, economia ar trebui să îi ofere un impuls.