Săptămână crucială pentru Europa: angajamentele aliaților Ucrainei după summitul de la Londra
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/03/Proiect-nou-2.jpg)
Europa intră într-o săptămână decisivă pentru viitorul său în materie de securitate, după summitul de duminică de la Londra, care a adus multe promisiuni, dar puține răspunsuri concrete, scrie Politico.
Un grup de lideri mondiali, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a reunit duminică la Lancaster House, în Londra, pentru a dezbate o întrebare istorică: mai sunt Statele Unite la centrul alianței de apărare a lumii occidentale?
Potrivit unui diplomat european apropiat discuțiilor, s-a simțit o urgență reînnoită privind protejarea securității colective a Europei, după scenele șocante din Washington de vineri. Acestea se referă la atacul verbal al președintelui american Donald Trump asupra lui Zelenski la Casa Albă, un incident care a lăsat liderii europeni să se întrebe dacă Statele Unite se mai consideră un aliat real. După această dispută, șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a sugerat chiar că America nu mai este liderul „lumii libere”.
Premierul britanic, Keir Starmer, organizatorul summitului din 2 martie, a declarat că Europa trebuie să „își asume povara” protejării Ucrainei de expansiunea Rusiei de acum înainte, subliniind realitatea unei prezențe americane reduse pe scena internațională. Starmer a spus că, împreună cu Franța și cu Ucraina, va fi elaborat un plan de pace pe care urmează să-l prezinte lui Trump, într-o schimbare semnificativă față de presupunerile anterioare că SUA ar fi liderul acestui demers.
Planul propus include un for de menținere a păcii condus de Marea Britanie și Franța, pe care Starmer l-a numit o „coaliție a celor dispuși” – o evocare a grupului de țări conduse de SUA care a invadat Irakul în 2003. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a sugerat chiar un armistițiu de o lună, valabil în aer, pe mare și asupra infrastructurii energetice.
Însă cine vor fi ceilalți membri ai acestei coaliții rămâne incert. Starmer a menționat că „mai multe” țări au semnat pentru acest for de menținere a păcii, dar a refuzat să dezvăluie care sunt acestea. De asemenea, el a spus că Statele Unite sunt încă un „aliat de încredere” și că „suntem de acord cu președintele în privința nevoii urgente pentru o pace durabilă, acum trebuie să livrăm împreună”.
Un alt punct important al summitului a fost abordarea unei posibile creșteri a rolului Europei în securitatea viitoare a Ucrainei, ceea ce presupune o capacitate militară mai mare și, implicit, finanțare pentru aceasta. Aceste realități vor fi discutate la întâlnirea liderilor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, care va avea loc joi, la Bruxelles.
Macron a cerut statelor NATO să investească mai mult în armatele lor, menționând că, în ultimii trei ani, Rusia a cheltuit 10% din PIB-ul său pe apărare, iar Europa trebuie să se pregătească pentru ce va urma. El a propus o țintă de cheltuieli de 3-3,5% din PIB, față de actualul obiectiv NATO de 2%, pe care multe state europene nu reușesc să îl atingă, spre nemulțumirea lui Trump.
Pentru a impulsiona bugetele de apărare, Macron a sugerat ca Uniunea Europeană să utilizeze fonduri centralizate nefolosite și chiar să se recurgă la împrumuturi comune sau la Mecanismul European de Stabilitate. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus la finalul summitului că este momentul „să înarmăm urgent Europa”.
Totuși, discuțiile au fost marcată de lipsa de detalii concrete. Nu există încă informații clare despre conținutul planului de pace propus și despre cum vor putea Starmer și Macron să obțină sprijinul Casei Albe.
De asemenea, nu s-a discutat despre cum Europa va obține cooperarea Rusiei pentru a ajunge la o masă de negocieri. Kremlinul a respins deja ideea unei forțe de menținere a păcii condusă de NATO în Ucraina. După summit, Zelenskyy a declarat pentru Sky News că a existat comunicare între Casa Albă și administrația sa, dar nu la nivelul său.
În final, Polonia, prin vocea premierului Donald Tusk, a subliniat necesitatea ca Europa să înceteze să mai depindă de garanțiile de securitate ale SUA. „Cinci sute de milioane de europeni cer 300 de milioane de americani să îi protejeze de 140 de milioane de ruși”, a spus Tusk. „Puteți să numărați? Numărați pe voi înșivă”, a adăugat acesta.