Săptămâna Europeană între A FOST, ESTE și VA FI

Descoperiți la sfârșitul fiecărei săptămâni cele mai importante subiecte în revista presei internaționale realizată de jurnaliștii Puterea. De la cele mai recente decizii ale instituțiilor europene, subiecte din zonele geo-politice fierbinți până la știri din economie sau scandaluri de pe scena politica a Europei, le găsiți însumate în rubrica: „Săptămâna Europeană între A FOST, ESTE si VA FI”.

 Alegeri prezidențiale 2024 plus Referendum în Republica Moldova

Duminică, 20 octombrie, cetățenii moldoveni cu drept de vot vor merge la urne pentru alegerile prezidențiale 2024 și pentru Referendumul de schimbare a Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Sunt 11 nume pe buletinele de vot la prezidențiale în Republica Moldova.Amintim că Maia Sandu – actuala președintă a Republicii Moldova Maia Sandu a fost votată în decembrie 2020 și a câștigat alegerile, fiind al șaselea președinte ales, de la obținerea independenței, dar și prima femeie din țară care deține funcția.

Totodata peste un milion de moldoveni vor vota, duminică, pentru aderarea la UE, în cadrul unui referendum care ar putea deschide calea către statutul de membru al blocului comunitar sau ar putea face ca națiunea est-europeană să revină pe orbita Rusiei.

21:37 • Internațional

MAE, atenționare de călătorie pentru Bulgaria. Sunt restricții de circulație! Meteorologii au emis cod roșu de vreme severă

17:02, 20.11.2024 • POLITICĂ

Financial Times: „Austria ar urma să permită aderarea completă a României și Bulgariei la Spațiul Schengen”

Consiliul European: statele UE caută o cale comună în problema migrației

Presa europeană constată o întărire a pozițiilor statelor membre cu privire la politica de migrație, deși acestea rămân împărțite în privința modului de aplicare. Cu ocazia unui summit european care a început joi la Bruxelles, președintele Comisiei face apel la luarea în considerare a soluțiilor inovatoare. Potrivit datelor publicate marți de agenția Frontex, numărul de treceri ilegale la frontierele UE a scăzut cu 42% în primele nouă luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023.

Cu toate acestea, de la ultimul Consiliu European din iunie, unele state membre ale UE și-au întărit poziția cu privire la problema migrației, notează Frankfurter Allgemeine Zeitung. „Germania a reintrodus controalele la frontieră cu nouă țări vecine. În Franța, guvernul lui Michel Barnier vrea să înăsprească regulile. Și șeful guvernului polonez, Donald Tusk, a anunțat că vrea să suspende temporar dreptul la azil European.

Un prim Summit între UE și țările din Golf, dominat de tensiuni geopolitice

Miercuri, 16 octombrie, Bruxelles a găzduit primul Summit dintre Uniunea Europeană și cele șase țări ale Consiliului de Cooperare al Golfului Persic (CCG). Dacă problemele economice și energetice au fost pe ordinea de zi, riscul de conflagrație în Orientul Mijlociu a fost un subiect prioritar.

Miza acestui summit este importantă „pentru că Uniunea Europeană realizează importanța strategică a CCG și a depus eforturi pentru a aduce dialogul la un nivel superior, în special la nivel de securitate sau energie”, a spus Christian Koch, directorul biroului de la Bruxelles al Centrului de Cercetare din Golf.

Comisia Europeană va propune o nouă lege pentru a încuraja expulzările migranților ilegali

Cu două zile înainte de un Consiliu European dedicat parțial problemei migrației, Ursula von der Leyen a anunțat o serie de măsuri pentru consolidarea politicii de migrație a Uniunii Europene în timp ce Italia a trimis un prim grup de solicitanți de azil în Albania, ca parte a unui acord fără precedent în cadrul UE.

Comisia Europeană va propune o nouă legislație care să încurajeze expulzările migranților ilegali, a anunțat președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare trimisă luni, 14 octombrie, șefilor de stat și de guvern din cele 27 de state membre UE.

Textul prevede „obligații clare de cooperare pentru cei returnați” și dorința de „raționalizare eficientă a procesului de returnare”, a anunțat șeful executivului european. Răspunde astfel „cererii mai multor state membre UE” care doresc să înăsprească politica de expulzare a persoanelor aflate în situație neregulamentară.

Polonia vrea să suspende „temporar” dreptul la azil, pe fondul tensiunilor de la granița cu Belarus

Premierul polonez Donald Tusk și-a anunțat intenția de a suspenda temporar dreptul la azil, acuzând Rusia și aliatul său din Belarus că exploatează afluxul de migranți la granițele sale.

„Amenințată de Belarus, poate Polonia să suspende dreptul la azil?”, întreabă jurnalistii de la Le Point. În timpul unui discurs susținut sâmbătă în timpul unei întruniri a mișcării sale de coaliție civică, Donald Tusk a anunțat că dorește să suspende temporar dreptul la azil. „Spun cu voce tare astăzi că printre elementele strategiei de migrație vom avea suspendarea temporară teritorială a dreptului la azil”, a spus el, asigurând că Polonia va lupta „fără milă” împotriva imigrației ilegale.

Potrivit Politico, Minsk este acuzat că „oferă vize oamenilor disperați care trăiesc în țări distruse de război, cum ar fi Siria, și îi încurajează să meargă în Belarus ca oprire de tranzit pe drumul către Uniunea Europeană. Polițiștii de frontieră din Belarus au fost văzuți chiar ajutând în mod activ grupurile de la graniță.

Israelul blochează majoritatea misiunilor umanitare din nordul Gazei, potrivit OMS

Doar una dintre cele 54 de misiuni ale Națiunilor Unite (ONU) care furnizează asistență medicală în nordul Fâșiei Gaza a fost efectuată în octombrie, a avertizat Organizația Mondială a Sănătății (OMS) miercuri, 16 octombrie.

Potrivit directorului general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, Israelul a împiedicat livrarea de provizii medicale de urgență palestinienilor din nordul Fâșiei Gaza, în timp ce atacurile israeliene asupra sistemelor de sănătate continuă. Luni, 14 octombrie, de exemplu, spitalul al-Aqsa, care a beneficiat de sprijinul Medicilor sans Frontières (MSF), a fost bombardat de forțele israeliene.

Finlanda și Norvegia cooperează pentru a îmbunătăți legăturile rutiere și feroviare în scopuri militare

Miercuri, 16 octombrie, premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat, într-o conferință de presă la Oslo, cu ocazia vizitei de stat a președintelui finlandez Alexander Stubb, că Finlanda și Norvegia au în vedere îmbunătățirea legăturilor rutiere și feroviare dintre cele două țări în scopuri militare.

Granița dintre Finlanda și Norvegia se întinde pe 700 de kilometri, așa că premierul norvegian a subliniat necesitatea ca cele două țări să discute implicațiile pentru planificarea și infrastructura apărării.

Această cooperare face parte din Inițiativa de mobilitate militară a UE, care urmărește reducerea birocrației, dezvoltarea standardelor comune și definirea rutelor între statele membre ale inițiativei pentru a reduce costurile și a facilita circulația trupelor și a echipamentelor.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, mobilitatea militară în toată Europa a devenit mai importantă, deoarece aliații Ucrainei au fost nevoiți să trimită tot felul de echipamente de apărare peste Uniune sau de cealaltă parte a Atlanticului.

Bulgaria, poartă de intrare pentru gazul rusesc în Uniunea Europeană

Pe măsură ce gazul rusesc continuă să intre în Uniunea Europeană (UE) prin conducta TurkStream, pe teritoriul bulgar, Bruxelles-ul ar trebui să ia măsuri pentru a opri aceste importuri sau a le impozita în mod eficient, spune Martin Vladimirov, director al programului energetic și al climatului think tank-ului bulgar- Centrul pentru Studiul Democrației.

Potrivit lui Martin Vladimirov, este necesar ca UE să ia măsuri pentru interzicerea importului de gaz rusesc, sau să introducă o taxă astfel încât să fie la același preț cu cel al concurenților săi.

De la începutul anului 2025, gazoductul TurkStream, care trece prin Bulgaria, va fi singurul care va transporta gaz rusesc în Europa, după oprirea tranzitului prin Ucraina. „Ceea ce înseamnă că Bulgaria va fi elementul cheie pentru oprirea importului”, explică expertul.

Republica Cehă trimite un nou ambasador la Moscova, în ciuda relațiilor înghețate dintre cele două state

Republica Cehă îl va trimite în lunile următoare pe Daniel Koštoval, un diplomat experimentat cu o vastă experiență în securitate și relații internaționale, ca nou ambasador la Moscova.

Numirea lui Daniel Koštoval vine într-un moment critic pentru relațiile ruso-cehe, tensionate încă din 2021 în urma dezvăluirilor despre implicarea Rusiei în exploziile depozitelor de muniții care au avut loc în 2014 în țară și de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

În ciuda acestor tensiuni, oficialii cehi au subliniat importanța menținerii unei prezențe diplomatice în Rusia.

„Țările cheie care sunt aliați strategici ai Republicii Cehe – precum Regatul Unit, Franța, Germania, Polonia și Statele Unite – au ambasadori în Rusia. Îi doresc ambasadorului mare putere în această misiune dificilă de promovare a intereselor cehe”, a declarat ministrul ceh de externe Jan Lipavský (independent) într-un comunicat de presă publicat marți, 15 octombrie.

Suedia intenționează să introducă centre obligatorii administrate de stat pentru solicitanții de azil

Guvernul suedez și aliatul său de extremă dreaptă din parlament vor să introducă centre de azil obligatorii administrate de stat pentru a îmbunătăți monitorizarea solicitanților de azil din țară.

Rezultatele unui studiu comandat de guvernul suedez și prezentat marți, 15 octombrie, sugerează că solicitanții de azil ar trebui restricționați într-o anumită zonă și că prezența lor ar trebui monitorizată, sau riscă să-și piardă beneficiile.