Răsună îndelung rezultatele testelor PISA, un vaier sfâșietor… aproape jumătate din elevii români sunt analfabeți funcțional. Indignarea convingător mimată de vârfurile politicii noastre e unul dintre motivele pentru care bugetul pe 2024, aprobat finalmente, prevede la Educație aprox 60 miliarde de leuți (cu 50% mai mult față de exercițiul precedent, zic documentele), o cifră record pentru Educație. De asemenea se pompează mulți bani la investiții și se așteaptă ca de aici să curgă mulți firfirei în vistieria Țării.

Nu vor fi creșteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul multiplicării economice a investițiilor și al luptei contra evaziunii.

Totuși… când investițiile nu se vor multiplica suficient și când lupta anti evaziune va eșua din nou lamentabil, se va umbla din nou la taxe. Cel puțin așa consideră Măria Sa, poporul. Care trăiește zilnic scumpirile în cascadă iar acum le experimentează și pe cele de Sărbători. Ieftinirile la raft au fost o minciună gogonată și, deocamdată, nici una din promisiunile Guvernului nu a devenit realitate. Nu-s motive de mare încredere, mai ales când se umblă la diverse procente de majorare din mers, mai ales când tot felul de funcționari dau cu pixul aiurea pe documente în care rezidă destinul pe termen scurt al celor umiliți și obidiți.

Iar Gaura Bugetară despre care tot auzim de niște luni bune nu are încă parte de o evaluare coerentă. Constructul bugetar aprobat de Parlament merge, însă, mai departe. Cu noi atârnați de oblâncul șeii. Rămâne misiunea investigatorilor media de a lămuri unde dispar, fără urmă, banii.

De la Ministerul de Finanțe aflăm că:

România va avea un deficit de 5% în 2024, mai exact o gaură în finanțele publice de 86,6 de miliarde de lei

Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 8,5 în anul 2024, iar plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârșitul anului 2024, este de 49,8% din produsul intern brut.

Creșterea economică estimată pentru anul viitor este de 3,4%, iar inflația este estimată la 6%. De asemenea, câștigul salarial mediu net lunar, la fundamentarea bugetului este de 4.733 de lei.

Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei preţuri curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, în condiţiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei şi ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei.

Creștere cu 5% a salariilor bugetarilor

În 2024, toți bugetarii vor avea o majorare de 5% la salariu, cu excepția profesorilor cărora le va crește leafa cu 20% în două tranșe, la 1 ianuarie și 1 iunie.

De asemenea, în sectorul bugetar este suspendată ocuparea prin concurs a posturilor vacante, munca suplimentară va fi compensată în zile libere, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii, iar cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi seară, înaintea ședinței pentru aprobarea bugetului de stat pe 2024, că salariul minim va fi de 3700 de lei de la 1 iulie, dar se va păstra facilitatea de 200 de lei scutiţi de taxe din salariul minim brut.

Creșterea salariului minim este unul din trucurile favorite ale guvernanților atunci când vine vorba de a lărgi suprafața financiară de impozitare și a mai culege câte ceva la buget. Să vedem ce iese de aici, Guvernul azvârle cocoașa salariului minim în spinarea mediului privat dar nu suflă o vorbă despre restructurarea administrației. A armatelor de bugetari, ca să fie mai clar. Câtă vreme deficitul global se încadrează în cerințele UE, mergem mai departe, defilăm cu toate mătușicile, verișorii și nepoțelele care freacă menta la Stat.

Dosarul lui Sebastian Ghiță este restituit DNA

Vorbim adică despre o victorie a lui Ghiță în trânta voinicească în care s-a prins cu Justiția română. Un dosar în care Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în legătură cu mai multe contracte din domeniul IT primite de două dintre firmele sale de la diverse autorităţi publice. Victoria recentă se bazează tot pe proceduri juridice defectuoase, clasica metodă de tergiversare în cazurile gen Ghiță. Un rechizitoriu neregulamentar alcătuit  pe care procurorul DNA nu îl remediază în termenul prevăzut.

Decizia Tribunalului Prahova poate fi, totuși, contestată de DNA.

Pentru cine a uitat, Sebastian Ghiță a fost trimis în judecată în lipsă, după ce a fugit din țară în 2016 și a fost dat în urmărire internațională.

Pentru cine chiar nu știe, Sebastian Ghiță este un personaj controversat, implicat în mai multe scandaluri politice și de corupție, care a avut relații apropiate cu foști lideri ai PSD, precum Victor Ponta și Liviu Dragnea, dar și cu foști șefi ai serviciilor secrete, precum Florian Coldea și Gabriel Oprea. A îndeplinit rolul de pușculiță electorală a PSD în campaniile din 2012 și 2014. El este acuzat în mai multe dosare penale, în care ar fi beneficiat de contracte preferențiale cu statul, ar fi finanțat ilegal campanii electorale și ar fi șantajat și influențat magistrați.

Prin foști colaboratori foarte apropiați, firmele lui Ghiță prestează în continuare contracte cu Statul român. ASESOFT și Metaminds (fostă Nova Tech Integrated) au infuzat acționariatul cu membri proaspeți și derulează anual contracte (cu Ministerul Justiției, Direcția de Administrare a Bazelor de Date, Curtea de Conturi, Ministerul Justiției, Directoratul pentru Siguranță Cibernetică) în valoare de aprox. 90 de milioane de lei.

Ghiță e de negăsit, deocamdată. Urmărirea internațională trenează. A fost văzut și fotografiat prin Serbia și faptul că s-a lăsat fotografiat e mai degrabă un mesaj pentru toți cei care mai speră să-l vadă pedepsit. Luați-vă gândul, pare să ne transmită Ghiță, sunt bine mersi și uite că încă vă iau banii!

S-a lansat Alianța Dreptei

Lansarea ar trebui să intre la vești bune și să încheie săptămâna noastră politică într-o notă optimistă. Dar rana din pulpă nu ne lasă… Privim componența Alianței: USR, PMP și Forța Dreptei. Numărăm procentele posibile… de la dreapta la stânga… de la stânga la dreapta… Ne iese tot atât.

12 la sută. În cel mai bun caz.

Există desigur și sondaje foarte optimiste (Mercury Research), care văd USR la egalitate cu AUR, pe la un 19%. Aceste din urmă cifre sunt baza fragilă a unui obiectiv electoral cutezător pentru Alianța Dreptei: 20-25 la sută!

Vor fi liste comune pentru europarlamentare și aici AD vizează 6-8 mandate.

Nu împărtășim optimismul deșănțat al domnilor Drulă, Tomac și Orban. Și, la numărătoare, ne iese așa:

2 mandate. În cel mai bun caz.

Pentru că va fi un electoral dedicat tradiționalismului, antioccidentalismului, neolegionarismului mascat, sau nu, un an al putinismului isteric, al deconturilor absurde cu perioada pandemiei, un an al tuturor temelor antidemocrație.

Și, vai, Alianța Dreptei va conta, din nou, pe aceiași 10 la sută care refuză intoxicarea cu populism iresponsabil.

Culegem rapid și o știre de ultimă oră. O veste foarte bună, în fapt.

Congresul SUA a adoptat strategia de securitate la Marea Neagră.

„În premieră, Congresul SUA aprobă prin lege un pachet cuprinzător pentru regiunea Mării Negre, cu direcţii de acţiune pe domenii strategice: securitate şi apărare, economie, energie sau rezilienţă democratică, în coordonare cu aliaţii şi partenerii, inclusiv NATO şi UE”, a spus ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru.

Pentru brăduțul de Crăciun al României, este un cadou mare și frumos.

Doamne, binecuvântează America!