Săptămâna politică românească

Am pornit într-un An Nou cu aceleași canonade de petarde și artificii interzise prin Lege, ceea ce spune din nou foarte mult despre prețul pe care-l mai pun românii pe Puterea Legii. Săptămâna politică în România a fost o călătorie pe montagne russe, cu peripeții, amețeli și spaime provocate de promisiuni viclene și acuzații amare.

Două subiecte majore au stârnit valuri în sfera publică: majorarea pensiilor și creșterea numărului de bugetari. În același timp, hotărârea Consiliului UE privind aderarea României la Spațiul Schengen a adus o oarecare notă de optimism, chiar dacă situația internă pare a fi rămas la stadiul de joc subtil de echilibru între (un pic de) responsabilitate și (foarte mult) populism.

Un cadou electoral pentru Biserică

Nu-s prea multe știri de răsunet în această săptămână. Aceasta care urmează scoate capul obraznic și cere atenție, pentru că ține, în mod direct, de lichelism politic. Ia să vedem:

Deputatul PSD Adrian Alda a depus la Senat un proiect care prevede că cimitirele existente aflate în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale pot fi date, complet sau parţial, în folosinţă gratuită sau în administrare cultelor religioase recunoscute sau a unităţilor de cult ori biserici, la cererea lor, în situaţia în care sunt folosite numai de către membrii respectivului cult religios.

Este uluitor să constați că un deputat, în principiu preocupat de problemele reale ale societății, a ales să-și dedice timpul și energia pentru a facilita transferul de cimitire publice către cultele religioase. Proiectul dlui Alda are un iz electoral inconfundabil, fiind în mod cert un gest de extremă bunăvoință din partea PSD față de Biserică și parte a unui viitor răspuns în zona influențării alegătorilor de către aceeași Biserică. Se întâmplă asta de multă vreme, mesagerii lui Dumnezeu pe Pământ se consideră mereu datori să orienteze electoratul spre anumite opțiuni politice, care nu au absolut nimic de-a face cu sfânta lor misiune. Și nu o fac niciodată pe gratis. De fapt, nu fac mai nimic pe gratis, pentru că atât au înțeles ei din mesajul de generozitate al Mântuitorului. Biserica noastră e foarte departe de sensul inițial al serviciului în slujba divinității. Biserica noastră nu servește ci prestează servicii contra cost. Biserica noastră nu repartizează ci vinde parohii. Biserica noastră are profit permanent și nu intră în nici un calcul de participare la veniturile bugetare.

Dacă proiectului dlui Alda va trece de Parlament și va ajunge realitate, Biserica va fi agonisit încă o sursă de venituri uriașe greu de controlat și, mai cu seamă, neimpozabile. Poate că următoarea inițiativă legislativă va viza și cedarea spitalelor către Biserică și nici nu vrem să ne gândim la ce sume va trebui să cheltuim atunci în schimbul alinării suferințelor. Oricum, nu ne vom mira prea tare.

Dar și o veste foarte bună!

Într-o mișcare menită să consolideze apărarea aeriană a țărilor NATO și să facă față provocărilor viitorului, România și alte state membre NATO au semnat un acord major pentru achiziționarea a până la 1.000 de rachete Patriot. Această inițiativă face parte din efortul continuu al Alianței Nord-Atlantice de a întări capacitățile defensive colective și de a răspunde la evoluțiile tehnologice ale amenințărilor aeriene.

Un acord multinațional de amploare

NATO a anunțat că agenția sa de achiziții a atribuit un contract semnificativ către COMLOG, o societate mixtă între gigantul american Raytheon și firma europeană MBDA. Acest parteneriat va duce la producția și livrarea a până la 1.000 de rachete Patriot, cu impact major în ceea ce privește securitatea și apărarea țărilor implicate.

Printre beneficiarii direcți ai acestui acord se numără Germania, Olanda, România și Spania. Această colaborare are la bază Inițiativa europeană de scut aerian (ESSI), un efort concertat pentru consolidarea apărării antiaeriene în regiune.

România, un jucător activ în inițiativa de apărare

România a fost unul dintre semnatarii acestui acord istoric și a dovedit un angajament ferm față de securitatea și stabilitatea regională. Cu un trecut recent de investiții semnificative în capacitățile sale de apărare, țara noastră a operaționalizat deja patru sisteme Patriot, primul dintre ele devenind funcțional în luna noiembrie a anului 2023.

Pensiile. Din nou pensiile. Întotdeauna pensiile.

Săptămâna a debutat cu o veste foarte bună pentru electoratul preferat al PSD, pensionarii.  Acestora li s-a promis, la finele anului trecut, o majorare semnificativă pe parcursul anului 2024. Întâi cu 13.8%, adică indexarea prevăzută de Lege. Apoi o recalculare de mare efect în septembrie. Premierul Marcel Ciolacu a ținut să reafirme, în ședința Guvernului de joi, că această măsură reprezintă respectarea angajamentului ferm față de cei care au contribuit la construirea țării și că recalcularea din septembrie va aduce „dreptate pentru milioane de pensionari”. Cu toate acestea, este de așteptat să vedem cum se va reflecta această majorare în realitatea economică și dacă va aduce beneficii palpabile pentru beneficiari. Cert este că indexarea de 13.8 % intră în plată la finalul acestei săptămâni.

Spațiul Schengen: o victorie parțială…

… plătită scump, dacă e să dăm crezare declarațiilor.

Totuși, în contrast cu provocările interne, decizia Consiliului UE privind aderarea României la Spațiul Schengen aduce o rază de optimism moderat. Ridicarea granițelor aeriene și maritime începând din martie 2024 este un pas important pentru integrarea țării în comunitatea europeană. Într-o perspectivă etică, este un fapt ce ar putea diminua sentimentul multor români că suntem discriminați la nivel european. Orice pas pozitiv în direcția acceptării noastre în Schengen e de natură să atenueze veninul discursului intern antieuropean.

Deschidem aici microfonul pentru un europarlamentar REPER, domnul Alin Mituța:

„După mult amatorism şi bâlbâieli de ultim moment ale guvernului României, iată că aseară s-a votat decizia: intrăm (parţial) în Schengen!”, afirmă Alin Mituţa. Europarlamentarul REPER (formațiunea politică desprinsă din USR și condusă de domnul Dacian Cioloș) arată, într-o postare pe Facebook, ce conţin decizia şi anexele de aderare la Schengen.

„Pentru început (intrăm în Schengen) cu frontierele aeriene şi maritime iar pentru cele terestre există doar un angajament de a discuta în 2024. Nu e suficient, dar e mai bine decât nimic. Detaliile le găsim în decizie.

1. Ridicarea controalelor în aeroporturi şi porturi se va face la 31 martie 2024.

2. Austria, România şi Bulgaria au semnat o declaraţie cu 5 angajamente:

– Controale sporite la frontierele cu Turcia şi Serbia. Aici nu este nicio problemă;

– Controale multi-filtru la frontierele terestre între România-Ungaria şi Bulgaria-România. Aici nu este deloc bine pentru că în loc să eliminăm controalele pentru tirurile de marfă, le amplificăm;

– Preluarea rapidă a azilanţilor care intră prin România sau Bulgaria. Nu e o problemă pentru că deja avem această obligaţie prin regulamentul Dublin;

– Ofiţeri de control austrieci şi europeni în aeroporturi dar şi controale inopinate în aeroporturile din Austria. În principiu, nicio problemă, controalele inopinate sunt deja posibile; important e să nu se facă abuzuri iar inopinatele să devină regulă;

– Angajament de a discuta funcţionarea Schengen în 2024. Deja era pe agendă;

3. Angajament de a discuta în 2024 o dată clară pentru aderarea cu frontierele terestre în funcţie de progresul pe cele 5 elemente”.

Alin Mituţă subliniază că „este prea puţin” şi că „România putea obţine un calendar mai precis pentru ridicarea frontierelor terestre în 2024”.

„Una peste alta, e o veste bună faptul că facem acest prim pas concret către Schengen însă problema frontierelor terestre, cele mai importante, rămâne de rezolvat”, a mai declarat europarlamentarul.

Susținem, ponderat, logica argumentelor și comentariilor domnului Mituța.

Din poziția de ex-premier, domnul Dacian Cioloș adaugă amărăciune în jumătatea de pahar rămasă goală după decizia Consiliului UE privind aderarea României la Spațiul Schengen:

„La fel cum MCV-ul a reprezentat o piatră de moară pentru România vreme de 15 ani, aşa şi modul în care intrăm acum în Schengen, pe jumătate şi cu condiţii absurde, impuse abuziv de un guvern austriac vremelnic, va accentua sentimentul că nu suntem consideraţi europeni cu drepturi depline. O decizie care poate părea bună se poate transforma uşor, în timp, într-o nouă temă pentru populişti şi extremişti.

Această decizie legitimează juridic şantajul politic al unui stat membru, care nu se bazează pe niciun fel de argument sau explicaţie rezonabilă: ne putem lua adio de la orice posibilă acţiune la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, pentru că noi înşine (prin Guvernul Ciolacu) am fost de acord cu toate aceste condiţii suplimentare discriminatorii”, mai spune Cioloş.

Săptămâna politică românească s-a derulat în nota așteptată, de tumult declarativ,  acuzații severe și proiecte legislative dubioase. Să ne înarmăm cu multă răbdare, anul politic e de-abia la început.

Și, dacă e să dăm crezare prognozelor, de-abia acum vine iarna.

Cum spuneam nu de mult, iarna învrăjbirii noastre.