Săptămâna politică românească: între inundații deliberate și implozii de partid

Într-o săptămână în care politica românească a oferit mai multă dramă decât un sezon întreg de telenovele, am asistat la autodetonări spectaculoase și la trădări care ar face invidios orice scenarist de thriller politic.

USR: Uniunea Scindării Rapide

USR a demonstrat că poate face harakiri politic cu o eleganță demnă de un samurai amețit. Elena Lasconi, cândva speranța partidului pentru Cotroceni, a fost lăsată fără sprijin politic și financiar. Motivul? Un cocktail de sondaje nefavorabile și o dorință arzătoare de a-l susține pe Nicușor Dan, fostul fondator al partidului, care acum candidează ca independent.

Lasconi nu a acceptat decizia cu brațele deschise. A acuzat conducerea USR de metode bolșevice și a promis că va continua lupta, chiar dacă partidul i-a întors spatele. Între timp, Nicușor Dan, cu sprijinul USR, își continuă campania, deși legal nu poate beneficia de subvenția partidului, ci doar de împrumuturi de la susținători.

12:19, 23.03.2025 • POLITICĂ

Săptămâna politică românească: avem lista, avem pozițiile, să-nceapă ……l!

Victor Ponta: de la candidat suveranist la ”salvator al Belgradului”

Victor Ponta a reușit să șocheze opinia publică printr-o dezvăluire care a stârnit un puternic val de reacții. Într-un podcast, fostul premier a mărturisit că, în 2014, a ordonat deschiderea barajului de la Porțile de Fier, provocând inundarea unor sate românești pentru a salva Belgradul de la inundații. Pentru acest gest, a primit cetățenia sârbă.

Declarațiile au fost întâmpinate cu indignare. Premierul Marcel Ciolacu, candidatul coaliției Crin Antonescu și alți lideri politici i-au cerut lui Ponta să se retragă din cursa prezidențială. Partidul DREPT a anunțat că va depune o plângere penală pentru înaltă trădare.

Crin Antonescu: întoarcerea fiului rătăcitor

Crin Antonescu, candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR, și-a lansat oficial programul prezidențial pe 9 aprilie, în prezența președintelui interimar Ilie Bolojan. Programul său, structurat în 16 capitole, include propuneri precum alocarea a 3,5% din PIB pentru apărare, investiții în sectoare strategice (IT, energie, agricultură, biotehnologie), menținerea cotei unice de impozitare și crearea unui centru de gândire strategică finanțat de administrația prezidențială. Antonescu a participat la mitinguri electorale în Cluj-Napoca și Craiova, urmând să organizeze un al treilea la București.

George Simion: naționalismul în ofensivă

George Simion, candidatul AUR, și-a radicalizat discursul politic, adoptând un ton naționalist similar cu cel al lui Călin Georgescu. În aprilie, Simion a criticat politicile economice europene și a propus reducerea birocrației și a taxelor. A început campania electorală în avantaj, canalizând majoritatea votului suveranist.

Claudiu Târziu părăsește AUR

Scena politică a fost zdruncinată și de plecarea spectaculoasă a lui Claudiu Târziu din AUR. Cofondator al partidului și fost președinte al Consiliului Național de Conducere, Târziu a anunțat că se desparte definitiv de AUR, acuzând transformarea formațiunii într-un „Partid George Simion” și conducerea autocrată a acestuia. A declarat că va înființa o nouă formațiune politică, „mai performantă și mai trainică”, imediat după alegerile prezidențiale.

Această ruptură evidențiază tensiunile interne din partid și fragilitatea construcției AUR, care până recent părea un bloc solid în zona naționalistă.

Delta Dunării: destinația anului 2025

Într-o notă mai senină, Delta Dunării a fost desemnată câștigătoarea Marelui Premiu la gala „Destinația Anului 2025”, desfășurată pe 8 aprilie la Sibiu. Recunoașterea subliniază importanța ecoturismului și potențialul natural uriaș al României. O știre care, măcar pentru câteva secunde, a reușit să tempereze gălăgia politică.

Sondajele năucitoare ale începutului de aprilie

Scena politică a fost zguduită de o serie de sondaje care au dat peste cap așteptările tuturor. Electoratul român, într-o formă de zile mari, a oferit o palmă serioasă logicii și previzibilității.

George Simion conduce clar cu 28% din intențiile de vot, grație unei campanii ofensive și unei retorici naționaliste eficiente. În spatele lui, Crin Antonescu adună 26%, în timp ce Nicușor Dan, cu sprijinul USR, prinde avânt cu 23%.

În coada plutonului, Victor Ponta abia mai respiră electoral la 9%, iar Elena Lasconi se prăbușește spre zona irelevanței, cu un scor sub 7%, în ciuda dansurilor și live-urilor parfumate.

Un alt sondaj, de tip INSCOP, a relevat că peste 61% dintre români cred că alegerile prezidențiale sunt influențate puternic de acțiuni ostile externe — o cifră care ar trebui să dea fiori reci instituțiilor de siguranță națională.

Toate aceste sondaje arată o volatilitate extremă. Preferințele se schimbă de la o zi la alta, iar votul pare mai emoțional ca niciodată. România nu mai e o democrație predictibilă, ci un carusel politic care ia viteză.

O săptămână de neuitat

Într-o Românie unde politica pare mai imprevizibilă decât vremea de aprilie, săptămâna aceasta a fost una de referință. Cu trădări, dezvăluiri șocante și alianțe neașteptate, scena politică se pregătește pentru alegerile prezidențiale cu un spectacol demn de atenția întregii țări. Și ne promite, fără urmă de modestie, că urmează episoade și mai tari.