Sărbătoare în Centrul Vechi al Capitalei: Este ziua unui sfânt iubit de mulți români

Pe 17 ianuarie, în fiecare an, este prăznuit Sfântul Antonie cel Mare, considerat sfântul care îi scapă pe credincioși de farmece și blesteme, dar şi cel care le ajută pe fetele necăsătorite să-şi găsească sufletul-pereche.

Numit şi părintele monahilor, Sfântul Antonie cel Mare a trăit 85 de ani în pustiu. Marele pustnic Antonie tămăduia bolnavii şi-i vindeca pe cei demonizaţi.

În zilele noastre, ca şi în secolul al IV-lea, Sfântul Antonie este considerat ocrotitorul orfanilor şi al oamenilor săraci, ajutându-i degrabă pe cei care se roagă cu credinţă şi-l cheamă în ajutor.

08:57, 26.12.2024 • LIFESTYLE

Astăzi este Boxing Day: O sărbătoare a generozității și împărtășirii bucuriei

15:17, 12.11.2024 • Orașul meu

Capitala se pregătește de sărbătoare: Cel mai mare și mai spectaculos Târg de Crăciun din România își deschide porțile pe 29 noiembrie!

Se consideră că Sfântul Antonie cel Mare îi păzeşte pe oameni de duhurile rele, de primejdii şi vrăji.

Procesiune în Centrul Vechi

O procesiune impresionantă a fost organizată, joi, în Centrul vechi al Capitalei, de Parohia Bisericii Domneşti de la Curtea Veche (Paraclis Patriarhal).

Sfântul Cuvios Antonie cel Mare a devenit ocrotitorul Bisericii Sfântul Anton – Curtea Veche după incendiul din 23 martie 1847, când Biserica Sfântul Anton – Puşcărie a ars în întregime, însă icoana sa făcătoare de minuni ce se afla în acest lăcaş de cult a fost salvată şi dusă la Biserica Domnească de la Curtea Veche.

La procesiune, oficiată de un sobor de preoți, au fost prezenți sute de credincioși.

În 2017 racla cu o relicvă a Sfântului a fost adusă la București.

Un fragment din moaştele Sfântului Antonie cel Mare a fost adus, pe 4 iulie 2017, de la Biserica abaţiei Sfântul Antonie din regiunea franceză Dauphiné, locaş situat la 60 de kilometri de Grenoble.

Racla a rămas definitiv la Bucureşti

Racla a fost adusă la Biserica Sfântul Anton – Curtea Veche de IPS Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale, Episcopul Ortodox de la Paris, care a şi oficiat slujba împreună cu un sobor de preoţi.

În predica sa, IPS Iosif a evocat întreaga viaţă a Sfântului Antonie, considerat ‘Părintele Monahilor’, care a trăit 85 de ani numai în pustiu, fiind totodată considerat tămăduitorul bolnavilor, vindecătorul celor demonizaţi, ocrotitorul orfanilor şi al oamenilor săraci, dar şi cel la care elevii se roagă înainte de examene.

„Biserica noastră este ocrotită de Sfântul Antonie cel Mare de aproape două veacuri şi sfântul a însemnat foarte mult pentru toată viaţa creştinească. Creştini din toate părţile vin la icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare. Biserica trăieşte o sărbătoare minunată. (…) Avem această bucurie, mai ales pentru faptul că se ştia că moaştele Sfântului Antonie cel Mare nu ar exista”, a precizat atunci pr. Gheorghe Zaharia, parohul bisericii Sfântul Anton.

Demersurile către Biserica din Grenoble au fost făcute direct de PF Daniel, iar cel care a mediat aducerea lor la Bucureşti a fost IPS Iosif.

Printr-un studiu al pr. prof. Constantin Pătuleanu, de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, s-a aflat că aceste moaşte erau cunoscute din timpul împăratului Justinian (secolul VI) şi o parte din ele au ajuns în Occident. Potrivit acestuia, moaştele Sfântului Antonie au fost descoperite în anul 561 şi aduse într-o biserică din Alexandria, Egipt. Prin anii 630 – 640 au venit acolo arabii iar moaştele au fost mutate la Constantinopol şi în anul 1070 au fost duse de un nobil-soldat din Apus în Franţa.

Biserica Domnească de la Curtea Veche – paraclis patriarhal cu hramurile Buna Vestire şi Sfântul Cuvios Antonie Cel Mare – a fost zidită de domnitorul Mircea Ciobanul în anul 1559. Este cea mai veche biserică din București.