Sărbători în lume pe 16 ianuarie: Ziua statului degeaba, a libertății religioase și a alimentelor picante

Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare, scrie Agerpres.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii „Winnie-the-Pooh”: „- What day is it?, asked Pooh. – It’s today, squeaked Piglet. – My favorite day, said Pooh” (” – Ce zi este?, întrebă Pooh. – Este astăzi, guiţă Piglet. – Ziua mea favorită, spuse Pooh”).

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua în care putem sta degeaba

Ziua Statului Degeaba, marcată pe 16 ianuarie, este marcată începând din 1973. Această zi se referă literalmente la a nu face nimic, ceea ce o plasează în rândul altor celebrări cu un iz suprarealist, cum ar fi #Ziuaîncarenucumperinimic.

Această zi a fost propusă pentru prima dată de regretatul editorialist american Harold Coffin, cu intenţia satirizării unei abundenţe de sărbători inutile, recent intrate în calendar.

Deoarece pentru a sărbători statul degeaba nu este nevoie de vreun efort, #NationalNothingDay poate fi şi despre celebrarea vieţii însăşi. Singurele limite în ceea ce priveşte modul în care este petrecută această zi sunt imaginaţia şi soldul bancar al celui care vrea să o marcheze.

Un lucru este sigur: lumea modernă nu este blândă cu cei care vor să nu facă nimic. Oamenii se aşteaptă ca noi să ne implicăm, să muncim din greu şi să ne străduim în toate aspectele vieţii noastre. Ideea de a sta o zi degeaba în mod deliberat pare într-o anumită măsură una bizară.

O persoană obişnuită lucrează peste 30 de ore pe săptămână, iar aceste ore nu includ toată munca neplătită pe care trebuie să o facă. Prin urmare, pentru unii dintre noi este o problemă să punem toate lucrurile cap la cap şi să terminăm tot ce avem de făcut.

În mod fundamental, #NationalNothingDay este un act de rebeliune. Ceea ce a început ca un comentariu ironic la adresa tuturor zilelor noi din an s-a transformat curând în ceva mai mult decât atât.

Ziua Statului Degeaba este în prezent o oportunitate de a ne lua puţin timp liber. Această zi este ocazia perfectă pentru a încetini puţin ritmul şi a face un bilanţ, potrivit daysoftheyear.com.

Ziua Mondială a Religiei

Lumea în care trăim are sute de naţiuni cu mii de culturi care se întind până în preistorie şi, de-a lungul timpului, omenirea a avut nenumărate religii care au devenit extrem de importante. Ziua Mondială a Religiei este şansa de a vorbi despre cultura proprie cu ceilalţi şi de a profita de ocazia de a învăţa de la alţii despre cultura lor.

Ziua Mondială a Religiilor a fost sărbătorită pentru prima dată în Portland, Maine, sub titlul „Pace în lume prin religia mondială”. Firuz Kazemzadeh a găzduit prima discuţie pe această temă, desfăşurată la Eastland Park Hotel în octombrie 1947, şi de atunci celebrarea acestei zile – în a treia duminică a lunii ianuarie – s-a răspândit în întreaga lume, întâlnirea având loc în diferite locaţii în prezenţa unor autori, educatori şi filosofi care vorbesc despre importanţa religiilor lumii.

Sri Lanka a mers până acolo încât a lansat un timbru poştal care onorează Ziua Mondială a Religiei, în timp ce un altul a fost emis de Republica Congo. Scopul acestei sărbători este de a promova conştientizarea şi cunoaşterea miilor de religii practicate astăzi în lume, precum şi a toleranţei şi înţelegerii între oamenii de toate credinţele.

Ziua Libertăţii Religioase

Tot la 16 ianuarie, în Statele Unite este şi ziua libertăţii religioase. De-a lungul istoriei omenirii, credincioşii au format organizaţii bazate pe credinţe comune, care se manifestă prin obiceiuri şi cutume religioase. Din nefericire, unii oameni devin prea zeloşi în dorinţa lor de a-i face pe alţii să se alăture credinţei lor, lăsând în urma lor consecinţe nefaste.

De aceea, este extrem de important să ne asigurăm că libertatea religioasă este acordată şi protejată. Acesta este motivul pentru care Părinţii fondatori ai Statelor Unite ale Americii au considerat libertatea religioasă o problemă vitală atât în vremea lor cât şi pentru viitorul ţării lor. Dincolo de Statele Unite, libertatea religioasă a devenit un concept fundamental pentru numeroase guverne şi naţiuni din întreaga lume modernă.

La 16 ianuarie 1786, la scurt timp după ce Statele Unite ale Americii s-au constituit ca naţiune suverană, Adunarea Generală a Virginiei a adoptat Statutul Virginiei pentru libertatea religioasă, elaborat de Thomas Jefferson. Acest statut a devenit apoi baza a ceea ce cunoaştem astăzi sub numele de „Primul Amendament”, care garantează libertatea religioasă tuturor persoanelor care locuiesc în SUA.

De atunci, în fiecare an în această zi, preşedintele Statelor Unite face publică o declaraţie prin care proclamă oficial ziua de 16 ianuarie drept Ziua Naţională a Libertăţii Religioase.

Ziua Alimentelor Picante şi Condimentate

Ziua Alimentelor Picante şi Condimentate declanşează în fiecare an o mulţime de evenimente, de la provocări de mâncat habanero la concursuri de gătit reţete populare. În rândul pasionaţilor serioşi, această zi reaprinde, de asemenea, marea dezbatere: ce ardei iute se află în fruntea scalei Scoville?

Mâncărurile condimentate au fost savurate de oamenii care au trăit cu mult timp în urmă, fiind prezente în reţete de peste 6.000 de ani! Şi chiar dacă preparatele pe care le savurăm astăzi s-au schimbat, nu se poate nega faptul că ne place în continuare mâncarea picantă, şi nu doar pentru gustul său incredibil, ci şi pentru că ne oferă o serie de beneficii pentru sănătate.

Condimentele pot ajuta la uciderea bacteriilor. S-a demonstrat că unele condimente precum turmericul şi chimenul au proprietăţi antimicrobiene şi anti-oxidante puternice, ceea ce înseamnă că pot fi eficiente în combaterea oricărei bacterii dăunătoare din corp.

Condimentele pot ajuta, de asemenea, la combaterea inflamaţiilor. În medicina ayurvedică, proprietăţile anti-inflamatorii ale usturoiului şi ghimbirului au fost utilizate de multe secole drept tratament pentru o serie de afecţiuni precum durerile de cap, tulburările autoimune şi artrita.

Alimentele picante pot ajuta, de asemenea, la accelerarea metabolismului. Există date extrase dintr-un număr de studii diferite care arată că anumite condimente, cum ar fi ardeiul iute, turmericul, scorţişoara şi chimenul, sunt capabile să ne încetinească pofta de mâncare şi să ne crească rata metabolică de repaus.

Ziua Aprecierii Dragonilor

Dragonii, aceste creaturi magice, cu solzi, născute din foc, au fost întotdeauna populari, existând în mitologia culturilor din întreaga lume. Dragonii ne inspiră şi ne umplu de teamă în acelaşi timp. Dacă cei din Occident au fost întotdeauna descrişi drept nişte creaturi de temut pe care fie trebuie să le învingi, fie să ai o înrudire cu ele, în Orient dragonii erau de obicei asimilaţi forţelor regale şi cereşti, în funcţie de cultură.

Unele dintre cele mai faimoase poveşti care înfăţişează dragoni pot fi întâlnite în romanele lui J.R.R. Tolkien, Ursulei K. LeGuin şi lui J.K. Rowling. În cinematografie, filme şi seriale precum „How to Raise a Dragon”, „Game of Thrones” şi „Eragon” au contribuit la modelarea felului în care oamenii văd dragonii şi, în cele din urmă, se îndrăgostesc de ei.

Reprezentările dragonilor tind să difere în funcţie de cultură. În antichitate, majoritatea societăţilor aveau o viziune ambivalentă asupra dragonilor. Ca orice altă creatură, aceşti uriaşi şerpi zburători aveau atât o parte bună, cât şi una rea.

Cu toate acestea, în Occident, atitudinea faţă de dragoni s-a schimbat odată cu apariţia creştinismului la sfârşitul epocii romane. Dintr-o dată, dragonii au fost asociaţi cu răul din cauza naturii lor care amintea de cea a unui şarpe şi trebuiau înfrânţi. Unii au crezut că dragonii existau şi au creat poveşti despre cum marii războinici trebuiau să meargă în sălbăticie pentru a-i învinge. Povestea Sfântului Gheorghe şi a dragonului este, probabil, o ilustrare a acestei concepţii.

Oamenii credeau că dragonii sunt reali pentru că în Antichitate nu exista nicio explicaţie pentru prezenţa unor oase gigantice. Nimeni nu avea habar ce erau dinozaurii sau că oasele fosilizate aveau milioane de ani vechime. Din câte ştiau ei, aceste creaturi au pierit recent şi puteau trăi dincolo de orizont. Credinţa în „dragoni” era logică şi poate necesară pentru a te proteja.

Aceste vechi idei nu erau însă departe de descoperirile paleontologiei din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. Odată ce epoca dinozaurilor a luat amploare, a devenit clar că într-adevăr existau creaturi uriaşe asemănătoare şerpilor care cutreierau Pământul cu milioane de ani în urmă, înflăcărând imaginaţia publicului.

În cele din urmă, ideea unor dragoni care interacţionează cu oamenii ne inspiră să ne lăsăm purtaţi de fantezie. Din acest motiv, Ziua Aprecierii Dragonilor este o bună ocazie ca fanii dragonilor să le împărtăşească şi să le povestească celorlalţi despre pasiunea lor.