Sărbătorile din timpul postului Crăciunului

Două mari sărbători creștine au loc în timpul celor 40 de zile, cât ține postul Crăciunului. Prima este legată de Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Cea de-a doua se referă la unul dintre cei mai importanți sfinți pentru poporul român: Sf. Apostol Andrei.

Postul Nașterii Domnului începe anul acesta duminică, pe 15 noiembrie. Ține 40 de zile, până pe 25 decembrie și este o perioadă în care credincioșii ar trebui să se abțină de la carne, brânză și ouă. Lunea, miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei și fără vin, marțea și joia se face dezlegare la untdelemn și vin. Sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv, există dezlegare de untdelemn, pește și vin.

În Ajunul Crăciunului ar trebui să se mănânce doar seara și numai grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade, se mănâncă de dulce.

Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Este prima din cele două mari sărbători ce au loc în Postul Crăciunului și mai poartă denumirea de Vovidenia sau Ovedenia. Se celebrează faptul că, de la vârsta de 3 ani și până la 15 ani, Maria ar fi stat la un templu, ca urmare a promisiunii făcute de părinții ei, înainte de a se naște.  

Cele mai multe informații legate de această sărbătoare se găsesc în „Protoevanghelia” și în „Evanghelia dupa Iacov”.

Dintre toate sărbatorile închinate Născătoarei, doar „Bunavestirea” are la bază un eveniment istoric care a fost consemnat în cadrul Sfintei Scripturi. Informațiile referitoare la celelalte sărbători nu apar în evangheliile canonice, ci provin din Sfânta Tradiție și din evangheliile necanonice.

Conform calendarulortodox.ro, sunt și anumite obiceiuri specifice acestei zile cum ar fi: copiii care pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea vor fi ținute la căldură și la lumină și vor înmuguri și înflori. Iar odată cu prilejul Anului Nou, acestea vor fi folosite drept sorcove.

Nu în ultimul rând, dat fiind faptul că această sărbătoare este într-o perioadă de post și pentru ca toți creștinii să se poată bucura de sărbătorirea Intrării Maicii Domnului în Biserică, s-a rânduit ca pe 21 noiembrie să fie dezlegare la pește.

Sfântul Apostol Andrei

În România, Sfântul Apostol Andrei este cunoscut drept ocrotitorul țării, deoarece a propovăduit Evanghelia și cuvântul Domnului pe aceste meleaguri. Drept dovadă sunt invocate toponimele din zona Dobrogei precum Peștera Sfântului Andrei, Pârâiașul Sfântului Andrei.

Andrei s-a născut la Betsaida, un orășel de pe malul lacului Ghenizaret. Fiu al lui Iona, care se trăgea din Galileea și frate al lui Petru, printre primii ucenici ai lui Iisus Hristos.

Înainte de a deveni Apostol, Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezatorul.

Conform scrierilor bisericești, Andrei merge în Bizantia, Tracia, Macedonia și Bitinia și toate ținuturile de lângă Marea Neagră, de la Dunăre și Sciția și până în Crimeea.

După ce se sfârșesc pelerinajele sale în toate aceste ținuturi, se întoarce la Bizantia unde îl hirotonisește ca episcop pe Stahie. Andrei sfârșește ca mucenic, fiind răstignit lângă Corint, la Patras, unde este așezat cu capul în jos pe o cruce în forma de X. Această cruce avea să devină cunoscută drept „Crucea Sfântului Andrei”.