Șase vești bune și cinci mai puțin bune de la BNR: ce trebuie să știm despre economia României

În raportul BNR apărut după ședința Consiliului de Administrație se pot desprinde următoarele evoluții economice și financiare pozitive:

1. Scăderea inflației: Rata anuală a inflației a scăzut în ianuarie 2025 la 4,95%, comparativ cu 5,14% în decembrie 2024. De asemenea, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a înregistrat o descreștere semnificativă la 5,0% în februarie 2025, față de 5,6% în decembrie 2024, datorită scăderii prețurilor non-alimentare și a prețurilor importurilor.

2. Creșterea economică peste așteptări: Activitatea economică a accelerat în trimestrul IV 2024, cu o creștere de 0,8% față de trimestrul III 2024. Chiar dacă avansul PIB-ului s-a redus la 0,7% în termeni anuali, consumul gospodăriilor a rămas alert, iar evoluțiile din sectorul construcțiilor și al producției industriale au avut o dinamica pozitivă.

3. Scăderea șomajului: Rata șomajului BIM s-a redus ușor în primele două luni din 2025, iar intențiile de angajare pe termen scurt au crescut semnificativ. Totodată, deficitul de forță de muncă s-a corectat complet.

4. Creșterea creditării: Creditul acordat sectorului privat a continuat să crească, cu o accelerare a împrumuturilor pentru societățile nefinanciare, iar ritmul împrumuturilor populației a continuat să fie susținut, în special în sectorul investițional.

5. Stabilitatea pieței financiare: Cotele pieței monetare interbancare au rămas stabile, iar randamentele titlurilor de stat au scăzut, pe fondul unor perspective financiare mai stabile și a unei mai mari încrederi în consolidarea bugetară.

6. Decizii prudente de politică monetară: BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, continuând să sprijine stabilitatea prețurilor și creșterea economică sustenabilă, în ciuda incertitudinilor externe și interne.

În ansamblu, aceste rezultate sugerează o economie în expansiune moderată, cu o reducere a inflației și o piață a muncii stabilă, iar BNR pare pregătită să sprijine în continuare stabilitatea economică.

Veștile  mai puțin bune

Veștile mai puțin bune din raportul BNR sunt legate de o serie de evoluții economice care ar putea impacta negativ stabilitatea macroeconomică. Iată câteva puncte cheie:

17:18, 16.04.2025 • ECONOMIE

BNR a cotat aurul la un nivel record. Pe plan global, cotaţia metalului galben profită de de-dolarizare şi de-americanizare

10:55, 12.04.2025 • ACTUALITATE

Ajutor de la stat pentru românii cu rate la bancă. Cum s-ar putea face subvenționarea dobânzilor și comisioanelor

1. Inflația persistentă: Chiar dacă rata anuală a inflației a scăzut ușor în ianuarie 2025, aceasta a crescut din nou în februarie, iar scăderea a fost mai modestă decât se anticipase. Deși inflația CORE2 ajustat a continuat să scadă, ritmul a fost influențat de creșterea prețurilor energiei și alimentelor, precum și de costurile salariale mai mari.

2. Creșterea economică moderată: În pofida unui avans al PIB în trimestrul IV 2024, creșterea a fost mai slabă față de anul trecut, iar evoluțiile economice din primul trimestru al anului 2025 sugerează o încetinire a activității economice. Deficitul comercial s-a adâncit, iar exporturile au scăzut, ceea ce a agravat deficitul de cont curent.

3. Piața muncii sub presiune: Chiar dacă șomajul a scăzut ușor, salariile au continuat să crească, iar costurile unitare cu forța de muncă au fost mai mari, ceea ce poate pune presiune pe competitivitatea economică pe termen lung.

4. Riscuri externe și incertitudini: Situația externă rămâne incertă, în contextul continuării războiului din Ucraina și al riscurilor legate de politica comercială globală. Aceste incertitudini pot afecta negativ economia României, inclusiv prin impactul asupra piețelor internaționale și al fluxurilor de fonduri europene.

5. Deciziile BNR: BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, ceea ce indică o continuare a politicii de austeritate în fața riscurilor inflaționiste și economice.

În general, BNR subliniază că incertitudinile rămân mari și că pentru a asigura o creștere economică sustenabilă, sunt necesare reforme structurale și utilizarea eficientă a fondurilor europene.