Șase vești îngrijorătoare de la BNR pentru economia României

Datele publicate de Banca Națională a României pentru perioada ianuarie-octombrie 2024 aduc în prim-plan o serie de evoluții economice îngrijorătoare care afectează stabilitatea financiară a țării.

Creșterea deficitului contului curent, adâncirea deficitului balanței bunurilor, scăderea excedentului balanței serviciilor și creșterea datoriei externe sunt doar câteva dintre semnalele alarmante. Iată detalii despre cele șase puncte de îngrijorare și impactul acestora asupra economiei României:

1. Deficitul contului curent a crescut semnificativ
   Deficitul contului curent al balanței de plăți al României a ajuns la 24,21 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie 2024, față de 18,45 miliarde euro în aceeași perioadă a anului anterior. Contul curent reflectă fluxurile economice ale unei țări cu restul lumii, adică importurile și exporturile de bunuri și servicii, precum și plățile pentru venituri din muncă și capital. Un deficit al contului curent înseamnă că România consumă mai mult decât produce și, în plus, plătește mai mult decât câștigă din activitățile economice externe. Acest deficit trebuie finanțat prin împrumuturi externe sau prin atragerea de investiții, ceea ce poate duce la o creștere a datoriei externe.
2. Adâncirea deficitului balanței bunurilor
   Balanța bunurilor a înregistrat un deficit de 26,95 miliarde euro, în creștere cu 3,7 miliarde euro față de anul trecut. Balanța bunurilor reflectă diferența dintre valoarea exporturilor și importurilor de produse fizice, cum ar fi mașini, produse alimentare și energie. Un deficit în această balanță înseamnă că România importă mult mai mult decât exportă, ceea ce indică o dependență tot mai mare de piețele externe pentru a satisface cerințele interne. Acest dezechilibru economic poate avea efecte pe termen lung asupra monedei naționale și poate pune presiune asupra economiei locale, deoarece creșterea importurilor fără o corespondență în creșterea exporturilor poate duce la o scădere a rezervei valutare și la o deteriorare a echilibrului economic intern.
3. Scăderea excedentului balanței serviciilor
   Excedentul balanței serviciilor a scăzut cu 1,69 miliarde euro în 2024 comparativ cu anul trecut. Balanța serviciilor reflectă veniturile obținute din activități precum turismul, transportul, telecomunicațiile și serviciile financiare. O scădere a acestui excedent indică o reducere a câștigurilor din aceste sectoare. De exemplu, o scădere a veniturilor din turism sau transporturi poate reflecta o scădere a numărului de turiști sau o reducere a cererii pentru servicii de transport din sau către România. Aceasta este o veste proastă pentru economia românească, deoarece servicii precum turismul și transporturile sunt surse importante de venituri externe.
4. Adâncirea deficitului balanței veniturilor primare
   Balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 793 milioane euro, ceea ce înseamnă că România plătește mai mult decât câștigă în ceea ce privește veniturile din muncă și capital. Balanța veniturilor primare include salariile plătite lucrătorilor străini, dar și dobânzile și dividendele plătite investitorilor străini. Un deficit mai mare în această balanță sugerează că România trimite mai mulți bani către exterior (pentru plăți ale muncii și capitalului) decât încasează din activitățile economice externe. Acest dezechilibru poate duce la o presiune suplimentară asupra economiei, întrucât fluxurile financiare externe devin tot mai greu de acoperit.
5. Scăderea investițiilor directe ale nerezidenților
   Investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut la 5,51 miliarde euro în 2024, față de 5,9 miliarde euro în 2023. Investițiile directe sunt acele investiții realizate de companii străine care cumpără active sau fac investiții pe termen lung în România, de exemplu, în industrie sau infrastructură. O scădere a acestora poate însemna că România pierde atracția pentru investitori, ceea ce afectează capacitatea de dezvoltare a economiei pe termen lung. Investițiile externe sunt esențiale pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și transferul de tehnologie.
6. Creșterea datoriei externe
   Datoria externă totală a României a crescut la 186,35 miliarde euro în octombrie 2024, o creștere cu 18 miliarde euro față de sfârșitul anului 2023. Datoria externă include împrumuturile și obligațiile financiare ale României față de străinătate. Creșterea datoriei externe arată că țara se îndatorează mai mult pentru a-și susține cheltuielile și deficitul. Dacă acest tip de îndatorare nu este gestionat corect, poate duce la riscuri de instabilitate economică, mai ales în cazul în care dobânzile externe cresc sau dacă România nu reușește să își îmbunătățească performanțele economice.

13:33 • ECONOMIE

Moneda națională s-a depreciat, luni, față de euro și dolarul american. Aurul, la un nou record

14:39, 09.01.2025 • ECONOMIE

Leul s-a apreciat puternic, joi, față de lira sterlină, la cursul oficial

Consecințele pentru economie
În ansamblu, aceste șase vești îngrijorătoare sugerează o economie românească vulnerabilă la factori externi. Deficitul contului curent, creșterea datoriei externe și scăderea investițiilor directe sunt semne clare de dezechilibru economic. România trebuie să își găsească rapid soluții pentru a reduce dependența de importuri, pentru a atrage mai multe investiții interne și externe și pentru a îmbunătăți echilibrele financiare. Dacă nu sunt luate măsuri adecvate, aceste evoluții ar putea duce la o creștere a instabilității economice pe termen lung și la o povară mai mare asupra resurselor financiare ale statului.