Scade producția de țiței a României și cresc importurile: tendință îngrijorătoare în sectorul energetic

În primele două luni ale anului 2025, România a înregistrat o scădere semnificativă a producției interne de țiței, în paralel cu o majorare considerabilă a importurilor. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o tendință care confirmă dependența mai mare a țării noastre de resurse externe în domeniul energetic.

Potrivit INS, în perioada ianuarie–februarie 2025, producția de țiței a fost de 415.400 tone echivalent petrol (tep), în declin de 7,6% față de aceeași perioadă din 2024, adică un minus de 34.000 tep. Acest lucru  reflectă un trend negativ prognozat deja de autorități și de experții în energie.

Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței a României va continua acest declin până cel puțin în 2027, cu un ritm mediu anual estimat la -2,5%. Pentru întregul an 2025, se estimează o producție de 2,74 milioane tep, cu 2,8% mai puțin față de 2024, confom Agerpres.

Importurile, în creștere constantă

Pe de altă parte, importurile de țiței au cunoscut o creștere considerabilă. În primele două luni din 2025, România a importat 1,53 milioane tep, în creștere cu aproape 10% față de perioada similară a anului trecut (+138.200 tep). Această tendință de majorare este anticipată să continue în următorii ani.

13:32, 10.04.2025 • ECONOMIE

China nu va mai avea nevoie de petrolul rusesc: descoperire uriașă

08:29, 29.03.2025 • ECONOMIE

Record de energie produsă de România, într-o singură zi

Datele CNSP arată că importurile de țiței ar putea ajunge la 7 milioane tep în 2025 (+10,4%), urcând apoi la 7,52 milioane tep în 2026 (+7,4%) și la 7,8 milioane tep în 2027 (+7,8%). Această evoluție este rezultatul declinului natural al zăcămintelor din țară și al lipsei unor noi capacități majore de producție.

O tendință structurală, cu efecte pe termen lung

Specialiștii atrag atenția către această evoluție nu este una conjuncturală, ci reflectă o realitate structurală a industriei petroliere românești: zăcămintele existente sunt tot mai sărace, iar investițiile în explorare și dezvoltare sunt insuficiente. În lipsa unor proiecte noi, România se îndreaptă spre o dependență energetică tot mai pronunțată, cu riscuri evidente în contextul geopolitic actual.

În același timp, creșterea importurilor poate avea un impact semnificativ asupra balanței comerciale și asupra prețurilor la carburant, influențând întreaga economie.