Scamatoria bugetului: Ciolacu a vorbit în premieră despre o practică de când lumea

Marcel Ciolacu l-a felicitat pe prim-ministrul Nicolae Ciucă şi pe ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, pentru planul pe care l-au avut în coaliţie, referindu-se la ajustarea cu 20 de miliarde pe bugetul general consolidat al statului.

Liderul PSD nu spune o chestiune nouă deși așa vrea să pară. Recunoaște o practică veche de cosmetizare a bugetului și anunță astfel o rectificare bugetară mai devreme. Mulți s-au avântat să au spus că este vorba de o gaură în buget. Nu este o gaură ci de venituri supraevaluate în legea bugetului de 11 miliarde de lei și de cheltuieli subevaluate de 9 miliarde de lei. Adică cei 20 de miliarde de lei despre care Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, atrăgea atenția în analiza pe bugetul pe 2023.

În fiecare an există venituri supraevaluate și cheltuieli subevaluate. De aceea, Guvernul poate recurge la două rectificări bugetare pe an, adică ia banii de unde nu s-au cheltuit și puși acolo unde se cheltuie, astfel încât să mențină ținta de deficit, sub 3% din PIB dacă se poate, așa cum cere tratatul Uniunii Europene.

Urmează o prezentare puțin cam tehnică a modului cum se șmecherește bugetul an de an și cum apar acele ”găuri” de miliarde pe care niciun politician până la Ciolacu nu le-a scos la iveală.

An de an se întâmplă ca anumite domenii să cheltuie mai puțin decât au prevăzut și au primit bani. Când vorbește de crearea bugetului pentru anul viitor, întotdeauna Guvernul, indiferent de culoarea lui, vine și spune: alocăm mai mult, însă aici e o păcăleală pentru că alocările sunt mai mari doar față de execuția mult mai mică, nu și față de prevederile inițiale. Cheltuielile nerealizate, de exemplu la sănătate, la energie, turism, cultură etc, vor fi mutate la pensii și salarii, din considerente electorale, la rectificările bugetare. Și așa vedem zi de zi politicieni care anunță creșteri de pensii, de salarii, de ajutoare, de indemnizații, de tot felul de ajutoare și subvenții pentru anumite sectoare economice, sau scăderi de taxe și impozite. Întrebați de unde bani, ei răspund absolut anapoda: de la buget! Când colo, banii provin de la alte ministere care cer bani cu nemiluita la început de an dar nu îi cheltuie mai mult sau mai puțin voit.

În ultimul raport al Curții de Conturi se vede cum anumite instituții stau pe un munte de bani și nu fac nimic ca să facă programe, proiecte etc pentru cheltuirea lor. Un astfel de caz este Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, instituție aflată în subordinea Guvernului României. Raportul susține că activitatea Serviciului Promovare Joc Responsabil a fost limitată la colectarea veniturilor proprii, fără a fi inițiate și derulate activități și programe de protecție a tinerilor și a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc, prevenirea și tratamentul dependenței de jocuri de noroc, realizarea promovării și publicității responsabile, soluționarea promptă și eficientă a litigiilor dintre un organizator de joc și un jucător. Astfel, la finele exercițiului financiar 2021, această activitate a înregistrat un excedent în valoare de 21.724 mii lei, din care venituri proprii încasate în anul 2021 în valoare de 4.245 mii lei.

Și exemple din acestea sunt foarte multe.

Guvernele României punctează electoral cu bani dați pentru pensii și salarii. Acești bani nu pot fi acoperiți din veniturile statului și din această cauză vor trebui să fie luați din împrumut. Deocamdată România stă bine în ce privește ponderea datoriei publice în PIB, mai puțin de 60%, cât e limita maximă acceptată de tratatul UE. Doar că această pondere crește permanent iar dobânzile pentru aceste împrumuturi sunt și ele pe un trend îngrijorător. 90% din cheltuielile statului merg spre pensii și salarii. Ce mai rămâne pentru dezvoltare? Ar fi acest noroc numit PNRR, dar și aici ne batem joc prin tot felul de legi pe care nu le modificăm pentru că stricăm ordinea din țară. Ordinea de care se bucură doar unii.

Ca PS, redăm o declarație făcută de Gelu Diaconu, fost șef al ANAF, în vremea când PSD Dragnea era la butoane:

”La începutul anului se prezintă parlamentului, miniștrilor și opiniei publice un buget umflat pe baza de estimări optimiste “livrate” atât de Comisia Națională de Prognoză (indicatorii macro) cât și de către ANAF (venituri suplimentare). Se alocă “suplimentar/din pix”, față de anul anterior, sume importante la educație, sănătate, cultură, infrastructură, agricultură, cercetare, sport, turism etc. adică pentru domenii la care opinia publică este sensibilă și unde s-au făcut promisiuni electorale fără acoperire. Se turează mașina de propagandă folosindu-se ziariștii plătiți de PSD, postacii și aparatul de partid. Se dezbate destul de formal în parlament proiectul care este greu de modificat dată fiind majoritatea parlamentară “mufată” la avantajele oferite de Dragnea&co. Odată aprobat, bugetul intră în execuție cu mare întârziere (anul acesta s-a pierdut deja un trimestru luând în calcul timpul necesar deschiderii creditelor bugetare!!) datorită blocajului administrativ/”filtrului” instituit de ministerul finanțelor. Până la prima rectificare din perioada iulie-septembrie, sumele alocate instituțiilor (mai ales pentru investiții) înregistrează un nivel al execuție foarte redus și prin urmare sunt redistribuite fie la salarii pentru același ordonator sau altora, fie la bugetul de asigurări sociale. În raport de veniturile colectate de ANAF se caută cu disperare alte surse de venit (fonduri europene, noi taxe, lichiditățile companiilor de stat, etc.) pentru a face posibilă, la cea de-a două rectificare din luna noiembrie, încadrarea în țintă de deficit de maxim 3%.”

Ca să fie mai explicit, Diaconu dă câteva exemple din 2018. Sănătatea a cheltuit doar 65% din suma alocată în proiectul de buget înaintat parlamentului, cultura 66 %, economia 66%, tineret și sport 65%, energie 49%, turism 58%, mediu de afaceri 74%. Din suma alocată inițial ordonatorilor de 183,5 miliarde lei, 21 de miliarde de lei au fost tăierile de la rectificare transferate la asigurări sociale și alte destinații, 4,8 miliarde de lei alocări suplimentare pentru MFP- acțiuni generale și aproape 1 miliard de lei pentru instituții care nu avuseseră (de regulă) acoperite fondul de salarii.