Scandal la Înalta Curte: Semnătura electronică invalidează documente importante

Un nou episod controversat a avut loc la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde judecătorii au invalidat o semnătură electronică calificată, comparând-o cu un „bilet de loterie expirat”. Acest incident a generat o reacție vehementă din partea avocaților și a justițiabililor, care consideră decizia un abuz flagrant al procedurilor judiciare moderne.

Confuzie și frustrare în sala de judecată

În fața unei asemenea decizii, anteprenorul Ștefan Deleanu a încercat să explice în detaliu natura și valabilitatea semnăturii electronice, dar eforturile sale au fost în zadar.

„Le explici ce-i aia semnătură electronică până te doare gura, dar ei tot pe a lor o țin, de zici că-s ventrilog,” a declarat acesta, vizibil frustrat.

Avocații, în alertă

În urma acestui incident, mai mulți avocați au sugerat introducerea unei excepții privind nesemnarea actelor de procedură, atrăgând atenția asupra faptului că semnăturile electronice ale instanțelor pe acte de procedură ar fi chiar mai problematice.

„Semnăturile ‘electronice’ ale instanțelor pe acte de procedură sunt mai invalide decât promisiunile politicienilor în campanie!”, au comentat aceștia.

Probleme de validitate și retroactivitate

Un alt punct de controversă este legat de durabilitatea acestor formate electronice. Conform experților, formatele de semnături electronice pot expira, ducând la nulitatea retroactivă a documentelor semnate. „Chiar dacă-s valide, plot twist: nu se poate dovedi că au fost vreodată semnate! Formatele astea expiră și duc la nulitatea retroactivă a actului,” a explicat un avocat implicat în caz.

Pentru a remedia „viciul”, documentul a fost semnat olograf, dar aceasta nu a făcut decât să intensifice frustrarea.

„Legea-i pentru fraieri. Dacă nu execut ‘ordinele’ Înaltei Curți, sunt pedepsit, logic,” a adăugat justițiabilul.

Nemulțumit de situație,  plănuiește să depună o contestație pentru tergiversare fără semnătură, provocând instanța să motiveze absența acesteia. De asemenea, intenționează să ducă cazul la CEDO, sperând să determine Uniunea Europeană să sancționeze România pentru încălcarea drepturilor.

Concluzii amare

În concluzie, acest incident reflectă o problemă mai amplă în sistemul judiciar românesc, unde modernizarea procedurilor este întâmpinată cu rezistență și neînțelegere. „Și uite așa plătim taxe extra, că Dorel dacă nu-i cum știe el de pe vremea lui Ceaușescu, nici nu se sinchisește să verifice. Noi suntem obligați să plătim taxe – ei nu să ne apere drepturile,” a concluzionat acuzator justițiabilul.

În acest circ al sistemului judiciar, contribuabilii rămân spectatorii plătitori, în timp ce problemele de fond rămân nerezolvate. Spectacolul e în toi, dar costurile sunt plătite de cetățeni.