Scandalul dregării canalului Bâstroe continuă. Ce spun autoritățile

Apar reacții în lanț vis-a-vis de scandalul adâncirii canalului Bâstroe. PSD se opune ferm distrugerii Deltei Dunării, în timp ce Guvernatorul Deltei Dunării susține că instituția nu a primit nicio informare despre lucrările făcute de Ucraina.

„Statul şi poporul român au fost solidari şi au ajutat, la greu, Ucraina. Poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării. Vreau să fiu foarte clar: minciunile, manipulările şi minimalizarea problemei trebuie să înceteze. Autorităţile române trebuie să ia decizii rapide pentru ca lucrările de pe Bâstroe să înceteze imediat şi situaţia să revină la normal.

Vom face apel la toate convenţiile internaţionale, bilaterale şi la toate forurile pentru cauza Deltei Dunării. Ne vom proteja, cu toate forţele, moştenirea generaţiilor următoare”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.

Într-un comunicat de presă, Partidul Social Democrat a transmis că face apel la autorități de la Kiev și le solicită să reia colaborarea bilaterală onestă şi să oprească imediat dragarea de mare adâncime pe Canalul Bâstroe.

„PSD cere autorităţilor de la Kiev să reia colaborarea bilaterală onestă şi să oprească imediat dragarea de mare adâncime pe Canalul Bâstroe! Adâncirea fără precedent a canalului, până la 8 – 10 metri, pentru a face posibilă navigaţia navelor de mare capacitate, modifică dramatic debitul şi circulaţia apei, cu efecte fatale asupra biodiversităţii Deltei Dunării. România s-a dovedit un vecin şi partener onest.

A primit milioane de refugiaţi ucraineni, le-a asigurat casă, masă, locuri de muncă pentru adulţi şi şcoală pentru copii. A facilitat exportul grânelor ucrainene, cu mari eforturi şi costuri considerabile. A asigurat sprijin internaţional şi suport în toate modurile posibile pentru ca Ucraina să reziste în faţa invaziei ruseşti”, se arată în comunicatul transmis.

Și Guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Gabriel Marinov a reacționat la scandalul dregării și susține că, instituţia pe care o conduce nu a primit nicio informare despre lucrările pe care Ucraina le face pe canalul Bâstroe

“Nu aş vrea să iau un subiect terţ înainte de a-l lămuri pe cel de bază şi anume lucrări se desfăşoară în zonă. Cel puţin Rezervaţia Biosferei Delta Dunării nu a fost înştiinţată cu privire la anumite lucrări ce s-au desfăşurat sau sunt în curs de desfăşurare.

Nu avem niciun fel de informare în acest sens, iar pe de altă parte ceea ce vedem noi prin constatare directă, respectiv faptul că în anumite momente, pe perioade scurte de timp, una, două zile, pe distanţe scurte, de câteva mile marine se desfăşoară lucrări la fel în ca în ultimii ani, sunt lucrări de întreţinere. Nu ştim cu ce avem de-a face deocamdată”, a afirmat Gabriel Marinov.

Totodată, acesta a precizat că în spaţiul public au apărut informaţii contradictorii în legătură cu lucrările care au loc pe canalul Bâstroe.

“În spaţiul public au apărut informaţii destul de contradictorii, ba se menţionează că a fost înştiinţată o instituţie din partea română, ba există acel comunicat al ministerului Infrastructurii că s-a mărit adâncimea canalului Bâstroe. Din păcate, nu avem cum să constatăm astfel de lucrări, nu putem vedea decât intrarea pe şenalul Bâstroe, pe canalul lor navigabil, iar ceea ce se întâmplă dincolo de această intrare până la mare e ascuns privirilor noastre. Dacă am fi fost informaţi cu privire la astfel de lucrări, noi sau altă instituţie a statului român cu siguranţă trebuia ataşată acestei informări şi solicitarea de discuţii pe un proiect concret, lucru care nu s-a întâmplat. Ar trebui să ştim clar despre ce vorbim”, a mai declarat guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

El crede că în curând va exista şi o poziţie oficială a Ucrainei în legătură cu această chestiune.

“Problema este preluată de ministerul de Externe şi tratată în mod responsabil. Eu cred că în curând vom avea şi o poziţie oficială de data asta asumată pentru că mai multe ministere din ţara vecină vorbesc diferit despre aceeaşi problemă. Nu au un punct de vedere comun şi nu au o poziţie fermă şi concretă”, a mai afirmat Gabriel Marinov.