Scandalul Nordis: cronica nescrisă a unui festival judiciar românesc

E anunțat deja. Va fi cel mai mare scandal din ultimii 256 de ani de politică și mânării românești. Ne-a fost clar de când a izbucnit. O să fie așa cevaaaaaa, încât o să ne tăvălim de bucurie că Justiția lucrează! Deja ne interesează extrem de mult câte ”genți de lux” au găsit organele acasă la doamna Nordis. Murim de curiozitate să aflăm ce-or fi găsit prin gențile alea ”de lux”. Și dezvoltarea media va fi exact aceeași ca la Buzatu. Ca la Coldea. Ca la orice petardă care promite foarte, foarte multă Justiție. Și sfârșește în hotărâri judecătorești de tot rahatul.

La un moment dat, trebuia să facă poc…

Unele scandaluri nu izbucnesc dintr-o dată. Ele mocnesc, așteaptă momentul potrivit, își fac loc pe paginile unor gazete mai mititele, care, din greșeală sau poate dintr-o zvâcnire de curaj, încalcă regula tăcerii bine plătite și scapă câteva informații. Se vorbește în șoaptă, se scrie pe ici, pe colo, dar nimeni „important” nu preia povestea. O tăcere grea se așterne. Pare că totul se va duce, discret, sub preș.

(Ar mai trebui schimbată ”rețeta”…)

Brusc, se aprinde fitilul. Explozia este spectaculoasă, cu efecte pirotehnice și un flux mediatic demn de un blockbuster. Descinderi în forță, sirene urlând, mascați care intră peste oameni adormiți, breaking news în valuri. Reporterii aleargă pe holurile tribunalelor, iar reporterițele leșină de emoție în direct. „Breaking News! Breaking News! Avem primele imagini!” Jurnaliști încolțesc suspecții, care își ascund privirile în fulare de cașmir. „Vă pare rău că ați furat 200 de milioane de euro?” întreabă o voce candidă.

Spectacolul Justiției

Așa începe spectacolul. Justiția își suflecă mânecile, televiziunile jubilează, iar publicul își ia floricelele. Ceea ce urmează însă nu mai este la fel de spectaculos. Pentru că, odată ce scena este montată, începe adevăratul joc – cel al diluării, al uitării, al albirii. Dar asta se întâmplă mai târziu. Mai întâi, trebuie să ne bucurăm de focurile de artificii.

Un caz exemplar, cu final previzibil

Recentul scandal Nordis a captat atenția publicului, evidențiind un tipar familiar în peisajul justiției românești. Dezvoltatorul imobiliar, promotor al unor proiecte grandioase, a ajuns foarte târziu în centrul unei furtuni mediatice și judiciare, ridicând întrebări despre modul în care funcționează sistemul nostru juridic. Până nu ”pârăște” cineva din afara sistemului (sau suficient de lezat) nu se întâmplă nimic.

Etapa 1: Descinderi și percheziții – debutul spectacolului

Totul începe cu o serie de percheziții matinale, transmise în direct sau relatate pe larg de mass-media. Mascați care rup uși cu berbecele mic (de scară de bloc), sirene și imagini cu documente ridicate – toate acestea creează impresia unei justiții robuste, neobosite în acțiune. În cazul Nordis, procurorii au efectuat zeci de percheziții, vizând atât sediile companiei, cât și domiciliile persoanelor implicate.

Etapa 2: Rețineri și arestări – intensificarea dramei

Urmează reținerile și arestările preventive. Persoane cu funcții importante sunt aduse la sediul DIICOT sau DNA, uneori încătușate, oferind presei imagini spectaculoase. În dosarul Nordis, atât Vladimir Ciorbă, asociatul principal al companiei, cât și soția sa, Laura Vicol, au fost reținuți pentru 24 de ore.

Etapa 3: Dezvăluiri și sume fabuloase – hrănirea opiniei publice

În această fază, apar informații despre prejudicii uriașe și detalii picante. Se vorbește despre sute de milioane de euro, despre apartamente vândute de mai multe ori și despre legături cu persoane influente. În cazul Nordis, s-a vehiculat că peste 1.200 de creditori, inclusiv foști fotbaliști și europarlamentari, au fost afectați.

Etapa 4: Măsuri preventive – controlul judiciar și interdicțiile

După arestările inițiale, măsurile preventive sunt adesea înlocuite cu altele mai blânde. Arestul preventiv se transformă în arest la domiciliu, apoi în control judiciar. Interdicția de a părăsi țara devine o formalitate, iar inculpații își reiau, în mare parte, activitățile cotidiene.

Etapa 5: Dilatarea timpului – cercetările sunt ”complexe”, procesul se întinde

Pe măsură ce timpul trece, interesul public scade. Procesele se amână, martorii își schimbă declarațiile, iar probele esențiale fie se invalidează, fie dispar. În acest interval, inculpații beneficiază de o libertate tot mai mare, iar opinia publică începe să uite detaliile inițiale ale cazului.

Etapa 6: Epilogul prevăzut – albirea infractorilor

În final, după ani de procese și amânări, mulți dintre cei acuzați fie sunt achitați – pentru că dispar sau se prescriu faptele – fie primesc pedepse simbolice. Dacă pedeapsa e prea aspră, se va găsi o înaltă curte de prostituție a justiției care să ”îndrepte” nedreptățile. Sistemul juridic românesc pare să aibă o capacitate remarcabilă de a „albi” infractorii, transformând scandaluri răsunătoare în simple note de subsol ale istoriei recente.

Dacă se ajunge la condamnări serioase…

… putem fi aproape siguri că infractorii își vor petrece ani buni și frumoși în țări primitoare. Italia, Grecia. Costa Rica.

Cazul Nordis va urma un scenariu bine-cunoscut în România. De la descinderi spectaculoase și până la soluții previzibile, justiția românească oferă un spectacol repetitiv, în care indignarea inițială a publicului se stinge treptat, lăsând loc resemnării și neîncrederii în sistem.

Cum de s-a aflat?

Scandalul Nordis a ieșit la iveală în principal datorită implicării unor persoane influente și a investigațiilor jurnalistice independente. Dezvăluirile inițiale au fost realizate de platforma Recorder, care a evidențiat practici frauduloase, precum vânzarea acelorași apartamente către multiple persoane. Aceste investigații au atras atenția publicului și a autorităților.

Printre victimele înșelătoriei se numără personalități publice, precum fotbaliștii Florin Gardoș și Cristian Bărbuț, care au investit sume considerabile în proiecte Nordis nefinalizate sau implicate în vânzări multiple ale aceleași proprietăți.

Implicarea acestor figuri proeminente a amplificat vizibilitatea cazului și a exercitat presiune asupra autorităților judiciare să intervină. Astfel, se poate argumenta că, fără implicarea acestor persoane influente și fără eforturile presei independente, înșelătoria ar fi putut rămâne nedetectată sau ignorată de sistemul judiciar românesc.

Actualizare

În data de 4 februarie 2025, scandalul imobiliar Nordis a înregistrat evoluții semnificative. Procurorii DIICOT au reținut 11 persoane, printre care se numără Laura Vicol, fostă președintă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, și soțul ei, Vladimir Ciorbă, acționar principal al companiei Nordis. Aceștia sunt acuzați de complicitate la delapidare, spălare de bani și aderare la un grup infracțional organizat.

În urma perchezițiilor, autoritățile au confiscat bunuri de lux, inclusiv ceasuri, bijuterii și genți de firmă. Inculpații urmează să fie prezentați Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă.

Aceste acțiuni vin pe fondul unor investigații care au scos la iveală vânzarea multiplă a acelorași apartamente către diferiți cumpărători, precum și legături politice la nivel înalt. De asemenea, s-a constatat că Nordis Management SRL a acumulat datorii semnificative, depășind 447 de milioane de lei, în principal din avansuri plătite de clienți pentru apartamente nefinalizate.

Ca să vezi! Un proiect legislativ ”inspirat”!

În contextul acestui scandal, Partidul Social Democrat (PSD) a propus un proiect legislativ care limitează avansul pe care dezvoltatorii imobiliari îl pot solicita de la clienți la maximum 10% din prețul total al imobilului, cu scopul de a preveni astfel de situații în viitor.

PSD încearcă să limiteze proporțiile dezastrului de imagine pe care micile jocuri de budoar politic ale doamnei Vicol l-a provocat. Scandalul, totuși, le prinde bine. Poate mai trimează un pic toate aceste personaje oploșite la plăcintuța cu trufe a marilor combinații.