Scandalul Spitalul Pantelimon: stenogramele care incriminează

Cazul celor două doctorițe de la Spitalul Sf. Pantelimon din București, acuzate de omor calificat și tentativă de omor, a stârnit un val de controverse și reacții vehemente din partea publicului, dar și a colegilor de breaslă. Întrebările persistente despre etica medicală, protocoalele de tratament și responsabilitatea penală în cazurile de malpraxis sunt mai actuale ca niciodată. Deși ancheta este încă în desfășurare, acest caz scoate la lumină tensiunile și presiunile din sistemul medical românesc, în special în contextul secțiilor de Terapie Intensivă (ATI).

Contextul anchetei

Ancheta în care sunt implicate cele două doctorițe a început în luna aprilie 2024, când o asistentă a semnalat directoarei de îngrijiri posibile nereguli în administrarea tratamentului în secția ATI a Spitalului Pantelimon. În urma acestei plângeri, procurorii au deschis o anchetă care vizează decesul a 17 pacienți internați în secția de Terapie Intensivă. Printre aceștia, un caz specific a ieșit în evidență: un pacient de 54 de ani, internat inițial pentru pneumonie, care a murit după 16 zile de la internare.

Potrivit procurorilor, există dovezi care indică faptul că cele două doctorițe ar fi manipulat în mod intenționat tratamentul cu noradrenalină al pacientului, ceea ce ar fi dus la decesul acestuia. Noradrenalina este un medicament vital pentru menținerea tensiunii arteriale la pacienții critici, iar reducerea dozei sale poate avea consecințe fatale. Conform stenogramelor și mărturiilor obținute, doctorițele ar fi redus doza de noradrenalină, menționând însă în documentele medicale o doză mai mare decât cea administrată efectiv.

Stenogramele care incriminează

Procurorii au adus în fața magistraților stenograme ale discuțiilor dintre angajații spitalului care par să confirme faptul că dozele de noradrenalină erau modificate intenționat. Convorbirile surprinse redau cum angajații constatau reducerea dozelor de noradrenalină, chiar în ciuda indicațiilor din foaia de observație:

Angajat 1: „Și 20 sunt de joi până duminică?”

Angajat 2: „Până sâmbătă dimineaţa.”

Angajat 1: „La toţi le-au făcut acelaşi lucru cu noradrenalina, le-a scăzut-o.”

Angajat 2: „Ce v-am scris eu acolo, v-am redirecţionat mesajele… în 7 patul 1, în 7 patul… la aia, la toţi le-a modificat noradrenalina.”

Angajat 1: „Le-a modificat și la alții le-a pus ser în loc de noradrenalină.”

Angajat 2: „Şi la alţii ser, în loc de noradrenalină. Da, da şi ne spune în foaie treceţi cu 20 sau cu 15 şi să îi meargă cu 1.”

Angajat 2: „De exemplu, ei ne-au dat cu 1, da?”

Angajat 1: „Da.”

Angajat 1: „Când a venit ora de vizită, de la 12-13, am dat-o înapoi la 15, la 10, cât era la pacient, că familiile, poate sunt unii care poate se uită, că ei nu ştiu despre ce e vorba, dar să ştiţi că se uită acolo.”

Aceste discuții aduc o lumină neplăcută asupra comportamentului celor două doctorițe, dar și asupra atmosferei din secția ATI. Dacă aceste mărturii și probe sunt veridice, ele indică o practică sistematică de reducere a dozelor de medicamente vitale, un fapt care echivalează cu omorul premeditat.

Reacția sistemului medical și a justiției

Pe de altă parte, colegii din sistemul medical au sărit în apărarea doctorițelor, susținând că acestea au urmat protocoale standard. Profesorul Dr. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), a declarat că dozele de 15-20 ml pe oră menționate în anchetă sunt considerate „doze mamut” și că revenirea la doza de întreținere uzuală era conformă cu ghidurile medicale.

Managerul Spitalului Pantelimon, Bogdan Socea, s-a declarat șocat de acuzații, menționând că secția nu era suprasolicitată și că nimic nu justifica o astfel de acțiune. Mai mult, secția ATI a spitalului a fost afectată de o grevă spontană a cadrelor medicale, care au protestat împotriva arestării colegelor lor, amânând operațiile a zece pacienți.

Șefa secției ATI, Dr. Florina Pompilian, a subliniat că presiunea asupra medicilor din această secție a fost întotdeauna foarte mare, dar acum situația a devenit insuportabilă: „E inadmisibil să se facă public, să vadă o țară că noi avem niște doctorițe criminale… e o specialitate care salvează vieți”.

O luptă pentru adevăr sau o vânătoare de vrăjitoare?

Cazul Spitalului Pantelimon readuce în discuție problema malpraxisului în România și a modului în care sunt gestionate acuzațiile grave la adresa cadrelor medicale. În timp ce unii văd în această anchetă o necesară verificare a practicilor medicale și o protecție a pacienților, alții o consideră o vânătoare de vrăjitoare, în care medicii devin țapi ispășitori pentru problemele sistemului.

De asemenea, cazul ridică întrebări despre capacitatea justiției de a evalua corect și imparțial situațiile complexe din spitale. Prof. Dr. Bubenek a atras atenția asupra faptului că justiția din România nu are în prezent experți medicali cu formație judiciară, ceea ce complică evaluarea unor cazuri de o asemenea complexitate.

Vor mai fi dezvăluiri, fiți pe pace…

Ancheta este departe de a se fi încheiat, iar adevărul nu va ieși la iveală decât după un proces riguros și echitabil. În acest moment, însă, cazurile de acest fel subliniază vulnerabilitățile din sistemul medical românesc, dar și riscurile enorme cu care se confruntă atât pacienții, cât și cadrele medicale. Indiferent de verdict, este clar că această tragedie va lăsa urme adânci în societatea românească, alimentând dezbateri intense despre etică, responsabilitate și dreptate.