Schimbări majore pe piața muncii. Ce se întâmplă cu lucrătorii din afara UE

O inițiativă legislativă prevede extinderea, de la un an la doi ani, a perioadei pentru care se acordă, se eliberează şi se prelungeşte autorizaţia de muncă pentru cetăţenii străini din afara UE care lucrează în România.

Proiectul modifică în acest sens Ordonanţa de urgenţă 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi a fost semnat de 15 deputaţi liberali şi unul USR.

Potrivit proiectului, “autorizaţia de muncă se eliberează pentru o perioadă de cel mult doi ani” – faţă de un an, cât este în prezent – cu excepţia cazurilor privind autorizaţiile de muncă pentru lucrătorii sezonieri.

“Autorizaţia de muncă se prelungeşte automat pentru noi perioade de până la doi ani în situaţia continuării raporturilor de muncă cu acelaşi angajator în baza contractului individual de muncă încheiat pe perioadă nedeterminată prin prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă şi se atestă peri permisul de şedere care se eliberează în acelaşi scop”, mai prevede proiectul.

Actul normativ mai stipulează că “în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe perioade determinate, autorizaţia de muncă se prelungeşte pentru perioada solicitată care nu poate fi mai mare de doi ani şi decât termenul de valabilitate al contractului”.

“Pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei de muncă peste perioada de valabilitate iniţială a contractului este necesară prezentarea acordului scris al părţilor cu privire la prelungirea valabilităţii contractului, încheiat conform Codului Muncii”, mai prevede proiectul.

De asemenea, actul normativ mai abrogă literele a), b), d), e), g) şi h) ale alineatului 1 din articolul 7.

În acest sens, pentru obţinerea autorizaţiei de muncă pentru lucrătorii permanenţi, angajatorul nu va mai trebui să depună la Oficiul Român pentru Imigrări mai multe documente, cum ar fi: actul constitutiv al societăţii comerciale sau actul de înfiinţare a persoanei juridice, precum şi certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comerţului, în copie şi în original; certificatul constatator emis de oficiul registrului comerţului, din care să rezulte că nu s-au operat cereri de înscriere de menţiuni referitoare la existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive pentru săvârşirea de infracţiuni de către asociatul unic sau, după caz, de asociaţi, în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară sau la declararea stării de faliment; certificatul de atestare fiscală emis de administraţia finanţelor publice privind achitarea la zi a obligaţiilor către bugetul de stat; adeverinţa eliberată de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă cu privire la forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant comunicat de angajator potrivit dispoziţiilor legale; dovada publicării anunţului pentru ocuparea postului vacant într-un cotidian de largă circulaţie; copia procesului-verbal întocmit în urma selecţiei realizate pentru ocuparea posturilor vacante.

Conform iniţiatorilor, această reglementare are “scopul de a sprijini în mod direct mediul de afaceri care apelează la recrutarea şi angajarea de forţă de muncă care provine din state din afara UE, pentru a creşte competitivitatea companiilor care derulează afaceri în România”.

“O valabilitate mai îndelungată a autorizaţiei de muncă va reduce atât eforturile angajatorilor, cât şi volumul de muncă la nivelul autorităţilor, în condiţiile în care experimentăm atât p accelerare a creşterii cererii pentru lucrătorii non-europeni, cât şi o acumulate a acestui tip de lucrători, care sunt deja integraţi în piaţa muncii din România şi pentru care autorizaţia de muncă trebuie prelungită în fiecare an. Modificarea este necesară şi oportună, cu atât mai mult cu cât România reprezintă un spaţiu de interes pentru investitori, în contextul implementării PNRR, element structural la care se adaugă şi faptul că foarte multe companii multinaţionale îşi retrag investiţiile, capitalurile şi operaţiunile din Federaţia Rusă ş Belarus, căutând oportunităţi în Europa Centrală şi de Est”, mai precizează iniţiatorii proiectului, în expunerea de motive.

Parlamentarii semnatari au depus în acest sens şi o iniţiativă legislativă de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România.

Potrivit acestui proiect, dreptul de şedere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la doi ani, faţă de un an cât este acum.

De asemenea, dreptul la şedere temporară în scop de muncă se prelungeşte în condiţiile reglementate pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, dar nu mai mult de 2 ani, faţă de un an cât este în prezent.

Proiectele urmează să intre în dezbaterea Senatului, ca primul for sesizat, Camera Deputaţilor fiind decizională.