Se cere falimentul firmei fratelui lui Gruia Stoica! Acesta susține că deține fosta RAFO

Publicat: 25 apr. 2024, 11:06, de Cristian Matache, în ECONOMIE

Exclusiv

Se cere falimentul firmei fratelui lui Gruia Stoica! Acesta susține că deține fosta RAFO

Vasile Didilă, fratele lui Gruia Stoica, a adunat datorii imense la compania Roserv Green Energy, cea care spune că deține fosta RAFO Onești.

Pe rolul Tribunalului Bacău s-a înregistrat cererea companiei Bridge Fire & Rescue de deschidere a procedurii de insolvență împotriva Roserv Green Energy, compania deținută de Vasile Didilă, prin Trans Expedition Feroviar. Didilă este fratele mult mai cunoscutului Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Român.

Roserv Green Energy se laudă pe site-ul propriu că deține unitatea de rafinare a țițeiului din Onești (fostă RAFO) unde s-a inițiat un program de investiții pentru conversia acestui mare obiectiv industrial într-o unitate de producția și servicii pentru produsele energetice de pe piața din România.

Roserv Green Energy a intrat în pâine la RAFO Onești în 2020, după ce a cumpărat activele platformei aflate în faliment, într-o tranzacție coordonată în insolvență de CITR. RAFO Onești a fost la un moment dat gaura neagră a economiei românești, fiind compania cu cele mai mari datorii la bugetul de stat.

Roserv Green Energy a raportat pentru 2022 un profit net de aproape 400.000 lei, la o cifră de afaceri de 16 milioane de lei. De asemenea, compania lui Vasile Didilă a acumulat datorii de 46,3 milioane de lei și are creanțe de 11,3 milioane de lei. Bridge Fire & Rescue, societatea care cere insolvența Roserv Green Energy, activează pe piața de luptă împotriva incendiilor.

Decăderea RAFO

Rafinăria RAFO Onești, fosta perlă industrială a Moldovei, a fost declarată de către Tribunalul Bacău în faliment, decizie care vine după 11 ani de la oprirea activității, conform casei de insolvenţă CITR. Falimentul a survenit ca o consecinţă firească a faptului că intenţiile investitorilor nu s-au concretizat într-o tranzacţie, coroborată cu expirarea, pe 22 august 2019, a planului de reorganizare a companiei, de 18 luni. „RAFO Oneşti are o valoare simbolică pentru piaţa locală şi regională a prelucrării ţiţeiului şi petrochimiei. Pentru români, este o companie cu valoare emoţională, pe care ne-o amintim cu toţii cu nostalgie. Dincolo de aceasta, trebuie să fim realişti şi să remarcăm faptul că Rafo este un proiect complex, de nişă, cu Return on Investment pe termen lung şi cu implicaţii pe mai multe ramuri. Achiziţia Rafo ar fi însemnat doar un prim pas pe un drum cu potenţial, compania necesitând apoi şi investiţii susţinute atât în modernizarea infrastructurii rafinăriei, dezvoltarea echipei de specialişti, precum şi în ceea ce priveşte asigurarea unei materii prime de calitate. Toate aceste criterii ne indică faptul că este nevoie de un investitor de forţă şi calibru, agil într-o piaţă incertă, un jucător cel mai probabil la nivel internaţional”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, CEO CITR, citat în comunicat.

Compania avea datorii de 330 milioane de lei, mare parte către fostul acționar majoritar al companiei, Petrochemical Holding, grup înregistrat în Austria și controlat de omul de afaceri rus Iakov Goldovski. RAFO Onești a reintrat în insolvență din proprie inițiativă pe 27 octombrie 2016, la 5 ani după ce, în 2011, ieșise dintr-o procedură de reorganizare care durase nu mai puțin de şapte ani, urmare a precedentei intrări în insolvență, survenită în 2004. Activitatea rafinăriei a fost oprită în 2008 pentru efectuarea unor investiții de modernizare, estimate să dureze doi ani, dar rafinăria nu a mai fost repornită de atunci.

În 2016 a fost vândută unui grup de oameni de afaceri din Republica Moldova, în frunte cu Vitali Cebanu. Unitatea era nefuncțională din 2008 atunci când proprietarul rus a decis să îi schimbe obiectul de activitate de la rafinarea țițeiului la cea de petrochimie. În acest sens, rusul a cerut un ajutor de peste 300 de milioane de euro de la statul român dar a fost refuzat din considerente de nerespectare a legislației europene în materie de competiție. Noul acționar, Vitali Cebanu a declarat pentru mold-street.com că situația rafinăriei nu este foarte gravă și că zvonurile legate de pierderile de 400 de milioane de dolari adunate în ultimii opt ani nu sunt fondate. Acesta a susținut că pentru început rafinăria urma să activeze la 10% din capacitate, ca să poate asigura o funcționare fără pierderi.

Societatea de la Oneşti a fost concepută ca un sistem integrat, astfel că utilitățile necesare sunt parțial asigurate în cadrul amplasamentului din platforma Borzești (energie termică, gazele combustibile – 75%, azotul și aerul industrial și instrumental), respectiv parțial achiziționate (energie electrică și apă de completare). De asemenea, rafinăria are acces la transportul pe cale ferată şi cel rutier.

Rafinăria a fost privatizată în anul 2001 prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni (59,9%) de către consorțiul format din Imperial Oil (deținută de Corneliu Iacobov) și Canyon Servicos (Portugalia) pentru suma de 7,48 milioane dolari. Firma britanică Balkan Petroleum a preluat de la acest consorțiu pachetul majoritar în anul 2003. Compania Calder-A (parte a grupului Petrochemical Holding) a achiziționat Balkan Petroleum în noiembrie 2006, devenind acționarul majoritar. Rafinăria nu mai produce nimic, iar acţionarul Goldovskyi a decis vânzarea ei la fier vechi.

În 2015, oamenii de afaceri Ovidiu Tender și Marian Iancu, care au controlat RAFO și Carom Onești, au fost condamnați definitiv de Curtea de Apel București pentru spolierea celor două foste societăți de stat. De altfel, la un moment dat, RAFO a fost principalul datornic la bugetele de stat ale României, datoriile de peste 300 milioane de euro, fiind plătite de Goldovskyi.

În toată perioada de insolvență, platforma RAFO Onești a fost păstrată în stare de conservare de către CITR și a facut obiectul unei intense promovări. În ultimii 3 ani CITR a propus spre vânzare platforma RAFO derulându-se peste 10 proceduri de valorificare. Platforma RAFO a fost promovată atât în România, cât și internațional și au existat peste 100 de contacte directe pentru acest activ.