Se dă lege pentru spionii militari! Aceștia schimbă Armata cu Parlamentul

Direcția Generală de Informații a Apărării ar putea deveni instituție de sine stătătoare, cu buget propriul buget și cu tehnică pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor. 

În contextul deteriorării semnificative a situației de securitate care reclamă un răspuns adaptat și eficient în fața riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților cu care ne confruntăm, asigurarea unui cadru normativ clar, unitar și stabil care să guverneze activitatea structurii specializate în informații pentru apărare, respectiv Direcția Generală de Informații a Apărării misiunile, se numără printre preocupările legitime pentru consolidarea măsurilor de răspuns, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Actul normativ urmărește organizarea Direcției Generale de Informații a Apărării ca structură de informații cu nivel de direcție generală, cu personalitate juridică, cu atribuții specifice realizării securității naționale în domeniul apărării.

Proiectul de lege stabilește subdomeniile care se circumscriu domeniului informații pentru apărare, și anume: informații militare, contrainformații militare, securitate militară, reprezentare și diplomație a apărării, protecția și paza principalelor categorii de factori umani și materiali din responsabilitatea Ministerului Apărării Naționale, prevenirea și combaterea actelor de terorism și a faptelor asimilate acestora, managementul activității oficiale de cifru și al sistemelor criptografice, managementul infrastructurii de chei publice a Ministerului Apărării Naționale, cyber intelligence și cyber counter-intelligence.

Cu referire la cyber intelligence și la cyber counter-intelligence, actul normativ redefinește responsabilitățile DGIA în domeniile securității și apărării cibernetice pentru a exprima cu fidelitate atribuțiile acesteia și pentru a asigura o delimitare clară de cele ale Statului Major al Apărării, în sensul în care Direcția Generală de Informații a Apărării desfășoară acțiuni specifice de informații și contrainformații în spațiul cibernetic în scopul cunoașterii, monitorizării, prevenirii și contracarării oricăror acțiuni care pot constitui riscuri, vulnerabilități și/sau amenințări la adresa securității naționale în domeniul apărării și asigură securitatea și apărarea cibernetică pentru infrastructurile cibernetice proprii, în strictă corelare cu prevederile Legii nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Alinierea la cerințele actuale ale mediului de securitate

Soluția normativă propusă clarifică atribuțiile Direcției Generale de Informații a Apărării în raport cu cele ale structurii lider la nivelul Ministerului Apărării Naționale și asigură alinierea la cerințele actuale ale mediului de securitate, în domeniul apărării cibernetice, cu atât mai mult cu cât potrivit art. 30 alin. (l) lit. e) din Legea nr. 58/2023, Ministerul Apărării Naționale desfășoară operații de cyber intelligence și cyber counter-intelligence în spațiul cibernetic în scopul cunoașterii, monitorizării și contracarării amenințărilor la adresa apărării naționale, la adresa structurilor organismului militar și a forțelor aliate.

Raportat la faptul că activitatea specifică structurilor de informații se află într-o permanentă conexiune, interfață și interdependență cu faptele, procesele, persoanele fizice și juridice, cu legăturile pe care le acoperă sau le investighează, cooperarea în cadrul comunității de informații garantează îndeplinirea eficientă a misiunilor. Deși Legea nr. 51/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede în mod expres principiul cooperării, acesta este prevăzut în legile proprii de organizare și funcționare ale organelor de stat cu atribuții în domeniu securității naționale, motiv pentru care prezentul proiect conține reglementări referitoare la cooperare.

Se accentuează caracterul de secret de stat al activității Direcției Generale de Informații a Apărării

Totodată, în textul proiectului, se accentuează caracterul de secret de stat al activității Direcției Generale de Informații a Apărării, măsură care, fără a avea un conținut și implicații de absolută noutate în sfera legislației aplicabile organelor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, este necesară, întrucât asigură un cadru normativ care să pennită adoptarea măsurilor adecvate de protejare a tuturor informațiilor vehiculate în cadrul realizării activității de informații.

Pentru a asigura previzibilitatea și coerența normei legale, în cuprinsul prezentului act normativ sunt folosite doar norme de trimitere la mijloacele și metodele ce urmează a fi utilizate pentru realizarea atribuțiilor specifice. Astfel, actul normativ asigură aplicarea alin. (2) al art. 9 din Legea nr. 51/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia activitatea de informații a structurii de informații cu atribuții specifice domeniului de competență al Ministerului Apărării Naționale se desfășoară în conformitate cu prevederile acestei legi. Prezentul act normativ nu conferă Direcției Generale de Informații a Apărării com etența de a folosi, în activitatea specifică, alte metode și mijloace decât cele ce decurg exclusiv din aplicarea Legii nr. 51/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Mai mult, proiectul de lege restrânge adresabilitatea prevederilor art. 14 alin. (2) din Legea nr. 51/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, doar la amenințările la adresa securității naționale în domeniul apărării.

Control parlamentar asupra activității specifice a Direcției Generale de Informații a Apărării

Garanții suplimentare sunt oferite prin instituirea controlului parlamentar asupra activității specifice a Direcției Generale de Informații a Apărării, similar cazului celorlalte organe de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, aspect ce reiese din prevederile Legii nr. 51/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În calitate de structură a Ministerului Apărării Naționale, Direcția Generală de Informații a Apărării se supune controlului parlamentar potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu completările ulterioare, exercitat prin comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului.
Totodată, anual sau la cererea Parlamentului, ministrul apărării naționale prezintă rapoarte cu privire la activitatea Direcției Generale de Informații a Apărării.

Din punct de vedere organizatoric, Direcția își păstrează nivelul de structură centrală din Ministerul Apărării Naționale având în componență direcții, detașamente, centre, oficii, servicii, secții, birouri, compartimente, structuri de învățământ și alte structuri funcționale, potrivit legii, necesare pentru îndeplinirea misiunilor, potrivit domeniilor de responsabilitate.

Echipa de comandă a Direcției Generale de Informații a Apărării va fi formată din specialiști ai domeniului informații pentru apărare, cadre militare în activitate

În considerarea atribuțiilor specifice tuturor structurilor din compunerea Direcției, care se circumscriu subdomeniilor aflate în responsabilitate stabilite prin proiectul de lege, se justifică asimilarea, din punct de vedere al salarizării, a funcțiilor din cadrul structurilor subordonate Direcției Generale de Informații a Apărării cu funcțiile din structurile centrale ale Ministerului Apărării Naționale. Echipa de comandă a Direcției Generale de Informații a Apărării va fi formată din specialiști ai domeniului informații pentru apărare, cadre militare în activitate. Astfel, conducerea Direcției Generale de Informații a Apărării va fi asigurată de un director general ce va fi ajutat de un prim-adjunct și doi adjuncți. Directorul general este numit de către ministrul apărării naționale, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și are calitatea de ordonator secundar de credite aflat în subordinea ordonatorului principal de credite, în timp ce prim-adjunctul și cei doi adjuncți vor fi numiți în funcție de către ministrul apărării naționale, la propunerea directorului general al Direcției Generale de Informații a Apărării.
Procedura de numire a directorului general, având ca bază de selecție primadjunctul acestuia sau unul dintre adjuncți, unul dintre șefii direcțiilor sau locțiitorii șefilor direcțiilor din compunerea Direcției Generale de Informații a Apărării, ale căror ftłncții sunt prevăzute în statele de organizare cu grad de general, este soluția adecvată cerințelor actuale și îndeplinește condițiile de transparentă.

Potrivit prevederilor statutare, evoluția pe treptele ierarhiei militare este supusă unor principii și norme care reclamă pentru fiecare etapă în succesiunea de funcții ocupate de cadrul militar, un ansamblu de cunoștințe generale și de specialitate care se dobândesc continuu de la intrarea în sistemul militar și până la trecerea în rezervă.

Cine poate fi șef al Direcției

Cadrele militare în activitate pot accede în funcții militare numai în baza profilului profesional astfel format. În considerarea acestor principii, se propune ca funcția de director general al Direcției generale de informații a apărării să poată fi încadrată numai de acele cadre militare care ating nivelul de maturitate profesională și expertiză, pe care funcțiile propuse ca bază de selecție le conferă. Se constituie astfel în cerințe ale ostului, care ot fi stabilite numai la nivel de lege.

Referitor la resursa umană a Direcției Generale de Informații a Apărării, aceasta se compune din personal militar și personal civil. Personalului militar i se aplică dispozițiile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare sau, după caz, ale Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile din prezenta lege și alte prevederi legale specifice fiecărei categorii.

Personalului civil i se aplică dispozițiile Codului muncii, cu modificările și completările ulterioare sau, după caz, ale Codului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile din prezenta lege și alte prevederi legale specifice fiecărei categorii.

Prevederile propuse în materie de personal, reprezintă o soluție care oferă garanția că angajații structurii sunt demni de considerația și încrederea impuse de profesia pe care o exercită, dețin o pregătire de specialitate continuă și riguroasă, o bună înțelegere a rolului social cu care cel care exercită o funcție în Direcția Generală de Informații a Apărării, fie el militar sau civil, este învestit, că aderă la principiile și valorile mndamentale ale profesiei, că are capacitatea de a acționa eficient și responsabil în beneficiul instituției și al societății în ansamblu și de a-și asuma și îndeplini responsabilitățile sale profesionale, astfel:

• se stabilesc criterii și cerințe specifice pentru încadrarea în structurile Direcției Generale de Informații a Apărării (evaluarea psihologică, evaluarea comportamentului simulat, verificări pentru evaluarea integrității, interviul sau, după caz, proba scrisă și/sau practică, deținerea de abilități și aptitudini specifice funcției/domeniului de activitate);
• se stabilesc obligații specifice pentru personal pe timpul derulării raporturilor de serviciu/muncă (evaluarea psihologică, evaluarea comportamentului simulat când apar suspiciuni cu privire la integritatea profesională a acestora sau riscuri de securitate, semnarea angajamentului de confidențialitate și conduită, prin care personalul consimte să respecte prevederile Codului de conduită etică).

Evaluările personalului

Evaluarea psihologică garantează că persoana selecționată are capacitatea fizică, cognitivă, emoțională și volitivă corespunzătoare, precum și capacitatea de a fiłncționa eficient și în condițiile unor provocări fizice și psihologice solicitante și de a se adapta cu ușurință la circumstanțele în schimbare, la cerințele misiunilor și la contexte culturale diferite. Evaluarea psihologică pe timpul derulării raporturilor de serviciu/muncă urmărește asigurarea capacității optime de funcționare a individului din punctul de vedere al factorilor psihologici cu relevanță pentru starea de sănătate și boală, asigurarea unui management eficient al resursei umane, evaluarea și asigurarea condițiilor pentru adaptarea la solicitările specifice domeniului informații pentru apărare, îmbunătățirea performanțelor profesionale individuale, creșterea eficienței organizaționale și diminuarea efectelor manifestărilor psihocomportamentale relaționate cu stresul și evenimentele traumatice.

Evaluarea comportamentului simulat are ca scop estimarea potrivirii/adecvării persoanei la mediul profesional, luând în considerare valorile și cultura acestei organizații și de a identifica vulnerabilitățile individuale incompatibile cu misiunea organizației.

Evaluarea comportamentului simulat, dispusă ca urmare a constatării existenței unor suspiciuni cu privire la integritatea profesională, face parte dintr-o strategie adaptată la nevoile, riscurile și la limitările juridice specifice mediului profesional. Verificările pentru evaluarea integrității se efectuează în scopul identificării oricăror elemente ce ar putea prezenta vulnerabilități la adresa securității naționale și al asigurării unui nivel ridicat de integritate, absolut necesar pentru desfășurarea în condiții de legalitate a activității s ecifice, iar datele rezultate vor fi coroborate cu aspectele din interviu care vizează aprecierea atitudinilor și motivațiilor relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor postului.

Interviul și proba scrisă și/sau practică desfășurate în cadrul procedurilor de încadrare în Direcția Generală de Informații a Apărării au ca scop aprecierea cunoștințelor profesionale, precum și a aptitudinilor, abilităților, atitudinilor și motivațiilor relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor postului.

Aspectele procedurale cu privire la organizarea și desfășurarea interviului și a probei scrise/practice (ex.ghidul de interviu, baremul de apreciere, tematică și bibliografie etc.), precum și detalierea abilităților și aptitudinilor specifice subdomeniilor de activitate ale Direcției, norme care nu sunt de esența legii, se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.

Protecția specială acordată personalului Direcția Generală de Informații a Apărării

În ceea ce privește protecția specială acordată personalului Direcția Generală de Informații a Apărării, prin prezentul act normativ se propune un set de drepturi specifice precum:

-desfășurarea activității deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a securității naționale în domeniul apărării naționale;

-asigurarea de către Direcția Generală de Informații a Apărării a protecției și încadrării în muncă a personalului acoperit care a fost deconspirat în împrejurări care exclud culpa acestuia;

– dreptul la protecție din partea structurilor specializate ale statului față de amenințările sau de pericolele la care sunt expuși ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

În vederea îndeplinirii misiunii ce îi revine potrivit legii, Direcția Generală de Informații a Apărării va fi autorizată să dețină și să folosească, în condițiile legii, mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea informațiilor, potrivit competențelor precum și imobile, armament, tehnică, muniție, echipament, aparatură specifică și mijloace de transport necesare îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege, pentru autoapărarea și protecția personalului ori a sediilor în care își desfășoară activitatea.