Se pregătesc consultări cu statele membre. Cum e pregătită fiecare țară să garanteze securitatea? Cine pleacă la Washington?

Publicat: 20 feb. 2025, 11:31, de Rona David, în Internațional , ? cititori
Se pregătesc consultări cu statele membre. Cum e pregătită fiecare țară să garanteze securitatea? Cine pleacă la Washington?

Întâlnirea informală de luni de la Paris, găzduită de Emmanuel Macron, care a reunit liderii Germaniei, Marii Britanii, Italiei, Poloniei, Spaniei, Olandei, Danemarcei, precum și șefii Consiliului European, Comisiei Europene și NATO, nu a reușit să clarifice ce garanții de securitate comune sunt pregătite să ofere națiunile europene ca parte a unui proces de pace.

Nici cine ar trebui să reprezinte Europa în negocieri nu a fost discutat, au confirmat, surse, pentru Euronews.fr.

Consultări bilaterale CE și liderii celor 27 de state membre

Euronews.fr anunță, pe surse, că președintele Consiliului European, António Costa, a demarat un proces de consultări bilaterale cu liderii celor 27 de state membre pentru a stabili ce sunt pregătiți să facă în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei și poziția lor cu privire la garanțiile de securitate.

Coreper (n.r. Permanent Representatives Committee) a fost informat despre această inițiativă aseară”, a declarat sursa pentru Euronews, referindu-se la forumul diplomaților din Bruxelles.

Astfel, se înțelege că problema numirii unui trimis special european, așa cum a solicitat Ucraina, ar putea fi ridicată în timpul discuțiilor lui Costa cu liderii.

Fără nume în cursa pentru Washington. „Trebuie să acționăm, nu să reacționăm”

Discuțiile inițiale dintre Washington și Moscova au avut loc la Riad marți (18 februarie), la șase zile după ce președintele american Donald Trump a anunțat, în urma unui apel „lung și foarte productiv” cu Vladimir Putin, că dialogul va începe „imediat”.

Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky și liderii UE, care până acum au fost excluși din proces, au condamnat pe larg discuțiile bilaterale și au cerut implicarea atât a Ucrainei, cât și a Europei.

Kievul a cerut UE să numească de urgență un trimis special, așa cum au făcut Statele Unite cu generalul Keith Kellog.

Decizia ar trebui luată rapid”, a declarat Ihor Zhovkva, șef adjunct al biroului președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky, pentru Bloomberg la începutul acestei săptămâni. „Sper că va veni imediat după întâlnirea de la Paris. Trebuie să acționăm, nu să reacționăm”.

Dar, în ciuda a două întâlniri aranjate în grabă la München și Paris între miniștri de externe și, respectiv, lideri, subiectul nu a fost discutat, au confirmat trei diplomați pentru Euronews.

Nu sunt nume în cursa pentru Washington. Este vorba despre interese

„Nu sunt nume în cursa pentru Washington. Aceasta nu este o problemă relevantă. Nu este vorba despre ego-urile indivizilor, ci despre interese. Așadar, trebuie să lucrăm mai întâi la o poziție comună a ceea ce ne dorim, mai degrabă decât să discutăm cine ar trebui să prezinte această poziție”, a declarat un diplomat pentru Euronews, vorbind sub rezerva anonimatului.

Prea puțin, prea târziu?

Pentru experții contactați de Euronews, Europa s-a exclus mai mult sau mai puțin, nepregătind discuțiile mai devreme, inclusiv sub administrația Biden – când relațiile cu Washingtonul erau mai puțin conflictuale – sau în perioada de trei luni dintre realegerea lui Trump și inaugurarea lui Trump.

Cred că UE sau unele state europene ar fi trebuit să propună discuții înainte ca Donald Trump să-și lanseze inițiativa, eventual cu alte state din afara UE”, a declarat pentru Euronews, Claude-France Arnould, fost diplomat francez și consilier special al președintelui pentru afaceri europene la Institutul Francez de Relații Internaționale (IFRI). „Nu ne-am afla într-o situație în care încercăm să cumpărăm un loc încercând să oferim dislocare de trupe sau bani într-un context pe care nu îl decidem”, a adăugat el.

Când Euronews a chestionat opinii cu privire la cine ar trebui invitat la masa de negocieri, António Costa și Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, au ieșit pe primul loc datorită responsabilităților pe care le aduc rolurile respective.

„Numai statele Europei pot oferi Ucrainei o garanție de securitate, așa că poate (prim-ministrul britanic Keir) Starmer și Macron, cele două puteri nucleare europene și/sau (premierul polonez Donald) Tusk, având în vedere că Polonia are acum cea mai mare armată din Europa” și deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, a spus Armida van Rij, șefa programului pentru Europa Chatham House.

Consilierul american pentru securitate națională, Mike Waltz, a anunțat că cei doi lideri europeni, Emmanuel Macron et Keir Starmer vor avea un loc la masa negocierilor după ce UE a tras un semnal de alarmă cu privire la gestionarea de către Donald Trump a războiului din Ucraina.

Giorgia Meloni ar putea fi în cursă, dar…

Italiana Giorgia Meloni, care este considerată pro-Trump după ce a fost invitată și a participat la inaugurarea sa, ar putea fi în cursă. Dar, în ciuda faptului că este pro-Ucraina, pro-UE și pro-NATO, ceea ce ar fi esențial pentru a obține sprijinul majorității statelor membre UE, cheltuielile reduse pentru apărare ale Italiei – nu ating ținta de 2% din PIB a NATO – și faptul că nu este văzută ca un jucător militar major ar putea să o vadă descalificată de Washington.

Viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz?

Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin Democrate (CDU), este de așteptat să-l înlocuiască pe Olaf Scholz în funcția de cancelar.

Pozițiile sale asupra Ucrainei și apărării par mai apropiate de cele ale lui Macron, ceea ce le-ar putea permite celor două state membre, adesea descrise ca motorul UE, să înceapă să lucreze din nou în tandem după ruperea relațiilor dintre Emmanuel Macron și Olaf Scholz. Cu toate acestea, ar putea fi necesare luni de negocieri de coaliție înainte ca un nou guvern german să fie în vigoare.

De asemenea, nu este clar dacă Regatul Unit sau alte state non-UE vor fi de acord să accepte alegerea blocului sau să-și ceară propriile locuri.

Toate aceste elemente combinate înseamnă că „este foarte puțin probabil să existe o persoană care să reprezinte Europa sau UE în aceste discuții”, a spus domnul van Rij.

Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, și Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, amândoi au declarat săptămâna aceasta că nu anticipează implicarea Europei, Rubio spunând că UE ar putea fi implicată atunci când se va discuta problema scutirii sancțiunilor.

Ambasadorii UE au aprobat miercuri o a șaisprezecea rundă de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza războiului său împotriva Ucrainei, vizând aluminiul și așa-numita flotă de tancuri „fantomă” a Moscovei.