Se redeschid trei mine! România, gata să dea lovitura cu grafitul și magneziul

România are rezerve uriașe de grafit și magneziu, minerale esențiale pentru tehnologiile avansate și tranziția energetică.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, prin Direcția Resurse Minerale, desfășoară demersuri pentru crearea cadrului legislativ necesar redeschiderii activităților de exploatare de resurse minerale, inclusiv a depozitelor istorice de deșeuri miniere cu conținut de metale critice, prețioase și utile, îndeosebi prin includerea acestui tip de activitate minieră în inițiativa de modificare și completare a Legii minelor nr. 85/2003, se arată într-un document semnat de ministrul de resort, Ștefan Radu Oprea.

Proiectul de act normativ se află în prezent în circuitul extern de avizare.

Determinarea calitativă și cantitativă a resurselor minerale prezente în exploatările miniere aprobate la închidere prin hotărâri ale Guvernului, în vederea exploatării acestora, se va realiza în cadrul Programului Geologic Național aprobat prin Legea nr. 27/2018, după definitivarea procesului de elaborare și adoptare a normelor metodologice de aplicare a acestei legi. Dependența UE de importuri poate asigura potențialilor investitori o cotă de piață importantă după redeschiderea exploatării de grafit din zăcământul de la Baia de Fier, județul Gorj (cuprinzând mina Cătălinu și cariera Ungurelașu), acesta putând constitui materie primă pentru o gamă foarte variată de produse specifice tehnologiilor avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și constructoare de mașini, se spune în document.

De asemenea, România deține o rezervă considerabilă de magneziu, omologată geologic, în perimetrul minier Budureasa din județul Bihor, unde poate fi solicitată în condițiile legii, de către potențiali investitori interesați, organizarea unui concurs public de oferte, pentru acordarea unei licențe.

Exploatarea magneziului reprezintă o oportunitate economică însemnată, existând un interes foarte mare la nivel mondial pentru acest tip de resurse prin prisma utilizării acestui metal în producerea aliajelor ușoare aplicate într-o gamă largă de produse cu valoare adăugată mare. Și în acest caz, Uniunea Europeană este dependentă aproape în totalitate de importuri.

La nivelul Comisiei Europene a fost revizuită politica industrială, identificându-se 137 de materii prime critice de care UE este dependentă ținând cont de obiectivele de mobilitate și decarbonizare. România deține o parte din aceste resurse care au fost exploatate în anii anteriori și care, din rațiuni economice, au fost aprobate la închidere și ecologizare. Grafitul face parte din aceasta categorie.

Grafitul, mineral strategic pentru statul român

Grafitul poate deveni un mineral strategic pentru statul român, datorită asocierii acestui mineral cu înalta tehnologie (materie primă pentru grafen folosit în noua industrie energetică, industria aerospațială, circuite integrate, panouri solare, unități de stocare și eliberare ultrarapidă a energiei etc.). Redeschiderea perimetrelor miniere va contribui la dezvoltarea regională atât prin crearea de locuri de muncă directe și în activitățile conexe, cât și prin dezvoltarea pe verticală a altor activități care au ca obiect prelucrarea și respectiv utilizarea produselor rezultate în urma valorificării superioare a grafitului.

Salrom, compania de stat care deține licența de exploatare, a încheiat licitația internațională pentru studiul de fezabilitate pentru exploatarea de grafit din regiune, iar câștigătorul este consultantul german Roland Berger, o firmă specializată în domeniu.

Tranziția energetică gândită de Comisia Europeană presupune ca Europa să devină neutră din punct de vedere al emisiilor până în 2050, ceea ce înseamnă să se renunță la industriile poluante, iar producția de energie care utilizează cărbuni este pe lista neagră. La noi, această industrie încă asigură o bună parte din curentul țării, cărbunele provenind din Gorj (lignit) și Valea Jiului (huilă). Conform Green Deal, aceste zone ar trebui să își schimbe total structura economică în viitor. Or, mina de grafit este o alternativă.

În ultimii ani, grafitul a căpătat o importanță uriașă la nivelul întregii planete pentru că este tot mai utilizat în construcția bateriilor, a aparatelor electrice sau a aliajelor superioare. În contextul anunțării Alianței Europene pentru metale și materii prime rare, s-au repornit discuțiile la nivel european despre importanța industriei bazate pe metale și materii rare, considerate a fi critice pentru economia viitorului. Astfel, România ar putea profita de foamea mondială pentru grafit, material inclus lista celor 20 de materii critice, și să redeschidă mina de la Baia de Fier.

Acumularea de grafit din nordul județului Gorj a început să fie exploatat încă din 1939 și s-a făcut diferențiat prin două perimetre: mina Cătălinu, respectiv cariera Ungurelașu. Sistarea activității de exploatare la mina Cătălinu, în 1994, s-a făcut în contextul scăderii accentuate a rentabilității economice datorate condițiilor grele de zăcământ. Din 1994, obținerea grafitului s-a realizat doar prin exploatarea la suprafață în cariera Ungurelașu. Din pricina pierderilor economice înregistrate și a condițiilor tot mai restrictive a obligațiilor de mediu, activitatea de la cariera Ungurelașu a fost închisă definitiv în baza HG 644/2007. Modificarea conjuncturii economice de extracție a grafitului și apariția unor noi direcții de valorificare superioară a acestuia, a făcut ca Societatea Națională a Sării, deținută de Ministerul Economiei, să solicite prelungirea licenței de exploatare, care a și fost obținută, pentru o perioadă de cinci ani. Unul dintre documentele necesare prelungiriia unei licențe este studiul de fezabilitate, înscris care se depune la ANRM. Acum se așteaptă modificarea legii minelor în sensul permiterii redeschiderii minelor care au fost definitiv închise.

Din grafit se poate obține grafen, cel mai rezistent material cunoscut. Acesta are o rezistență de până la 200 de ori mai puternică decât oțelul. În plus, este de o mie de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Grafenul este cel mai bun conductor de electricitate. Este utilizat la baterii și avansul tot mai agresiv al producției de mașini electrice face din grafen un material extrem de căutat.

România are un potențial uriaș de a deveni un hub european al magneziului

România deține rezerve semnificative de magneziu, o resursă critică pentru Uniunea Europeană (UE), care importă anual 200.000 de tone de magneziu metalic, din care 93% provine din China. Compania Verde Magnesium, deținută de grupul american Amerocap, vede o oportunitate unică de a valorifica potențialul României în acest domeniu și de a contribui la reducerea dependenței UE de importuri.

Proiectul Verde Magnesium își propune să exploateze rezervele de magneziu din județul Bihor, în zona comunei Budureasa, și să construiască o fabrică de procesare a magneziului metalic. Compania a finalizat deja faza de prospecțiune și a obținut un permis de prospecțiune de la Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM).

Următoarea etapă constă în obținerea licenței de exploatare prin intermediul unei licitații publice la care Verde Magnesium participă. Compania este încrezătoare în șansele sale de a câștiga licitația, având în vedere experiența sa vastă în domeniul mineritului și resurselor naturale.

Proiectul Verde Magnesium are un potențial semnificativ de a contribui la economia românească. Investiția totală în proiect este estimată la 1,5 miliarde de dolari și se preconizează că va crea mii de locuri de muncă.

De asemenea, proiectul va contribui la reducerea dependenței UE de importurile de magneziu și la consolidarea securității aprovizionării cu această resursă critică. Magneziul este utilizat în diverse industrii, inclusiv industria auto, industria aerospațială și industria electronică.