Se reduc locurile de muncă la stat. Ministrul Finanțelor, despre cine riscă să rămână fără job în 2025

Publicat: 07 ian. 2025, 09:36, de Corina Oprea, în Finanțe , ? cititori
Se reduc locurile de muncă la stat. Ministrul Finanțelor, despre cine riscă să rămână fără job în 2025

Anul 2025 aduce provocări majore pentru angajații din sectorul public din România. În contextul măsurilor de austeritate anunțate de Guvern, după înghețarea salariilor și reducerea la jumătate a valorii voucherelor de vacanță, se prefigurează acum un val de concedieri în rândul bugetarilor. Decizia este explicată de ministrul Finanțelor și justificată de autorități ca parte a unui efort mai amplu de reducere a cheltuielilor și de eficientizare a aparatului administrativ.

Ministrul Finanțelor, despre reducerea locurilor de muncă la stat

Ministrul finanțelor, Tánczos Barna, a declarat că obiectivul principal al acestui demers este crearea unui aparat de stat mai eficient și mai orientat către nevoile cetățenilor. Potrivit acestuia, reorganizările instituționale vor conduce inevitabil la diminuarea numărului de angajați din sectorul public.

Ministrul a explicat că Guvernul dorește un stat „mai suplu”, capabil să ofere servicii publice de calitate fără a genera costuri excesive.

„Un an în care trebuie să luăm măsuri pentru un stat mai suplu, un stat care îşi deserveşte cetăţenii la maxim şi oferă servicii de calitate. Să fim foarte fermi în a reduce costurile statului”, a declatrat Tanczos Barna, ministrul Finanţelor.

Ce urmează pentru angajații disponibilizați?

Pentru a atenua impactul social al concedierilor, ministrul finanțelor a propus o soluție care implică absorbția personalului disponibilizat de către sectorul privat. Tanczos Barna a menționat că reorganizările vor fi planificate astfel încât angajații din sectorul public să aibă timp să își găsească alternative de muncă.

Cu toate acestea, această viziune este privită cu scepticism de sindicaliști, care avertizează că sectorul privat nu este pregătit să integreze un număr atât de mare de angajați.

„Reorganizările instituţionale vor duce la reducerea numărului  de personal. Îmi doresc ca acest surplus de personal să fie absorbit de mediul privat.

Dacă semnalul este clar şi ştim exact de la bun început care sunt instituţiile care vor suferi modificări, acolo deja angajaţii din sectorul public ştiu ce îi aşteaptă şi au timp luni de zile să găsească alternative”, a mai precizat Tanczos Barna.

Horațiu Raicu, secretar general al Blocului Național Sindical (BNS), a subliniat dificultățile cu care se confruntă și mediul privat, menționând valurile de insolvențe și concedieri, în special în industria auto și sectoarele adiacente.

Raicu a avertizat că o tranziție bruscă a angajaților din sectorul public către cel privat ar putea crea instabilitate pe piața muncii și ar putea lăsa mulți dintre aceștia fără perspective clare.

Reorganizarea agențiilor publice: Reduceri și comasări

Guvernul are în vedere și o reducere cu 15% a numărului agențiilor publice, proces care va fi coordonat de un nou Departament pentru Eficientizare, sub conducerea premierului Marcel Ciolacu și a liderului PNL Ilie Bolojan. Potrivit surselor, trei tipuri de instituții sunt vizate: cele aflate în subordinea ministerelor, a Secretariatului General al Guvernului și a Parlamentului.

Printre posibilele schimbări se numără:

  • Comasarea ANRE, ANCOM și Agenția Offshore din Marea Neagră, pentru o mai bună gestionare a resurselor și atribuțiilor din domeniul energiei și telecomunicațiilor.
  • Unificarea Avocatului Poporului, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și Institutului Român pentru Drepturile Omului, pentru a crea o instituție centralizată care să gestioneze mai eficient drepturile cetățenești.
  • Consolidarea agențiilor care se ocupă de relațiile interetnice, acestea urmând să fie integrate în structurile Secretariatului General al Guvernului.

Ministerele Muncii și Agriculturii vor fi, de asemenea, ținta unor comasări și restructurări, pentru a reduce redundanțele și a îmbunătăți eficiența.