Se restaurează Conacul de la Mânjina, locul întâlnirilor de taină ale lui Bălcescu, Kogălniceanu, Cuza și Alecsandri

Sunt în stadiu avansat lucrările de restaurare a Conacului de la Mânjina, considerat de istorici „epicentrul generației pașoptiste”, pentru că este locul în care liderii acelei generații, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri și Vasile Alecsandri au pus la cale Revoluția de la 1848.

Liderii generației care și-a adus o contribuție decisivă la edificarea României moderne prin Revoluția de la 1848 și Unirea Moldovei cu Țara Românească, au discutat principiile și obiectivele documentelor programatice, dar și strategiile, la întâlnirile de taină pe care le aveau la două conace din Covurlui, județul Galați de astăzi, la Conacul de la Țigănești, situat la 7 km de Tecuci, al poetului Costache Conachi și la Conacul de la Mânjina, al lui Costache Negri, situat la 40 km de Galați.

De fapt, erau întâlniri în casele unei familii dedicate modernizării României. Costache Negri era fiul dintr-o căsătorie anterioară a Smarandei Negri, soția lui Costache Conachi, iar Cocuța Conachi, fiica lui Costache Conachi și Smarandei Negri, a fost aceea care, printr-o operațiune de spionaj, a reușit să scoată la lumină scrisorile care demonstrau manevrele anti-unioniștilor cu sprijinul Înaltei Porți, iar în urma acestor dezvăluiri Franța și Marea Britanie au cerut reluarea alegerilor care au dus, în final, la Unirea Moldovei cu Țara Românească.

În prezent, ambele conace sunt în curs de restaurare. Conacul de la Țigănești, care este în proprietatea Academiei Române, a fost preluat temporar în administrare de Consiliul Județean (CJ) Galați pentru executarea lucrărilor de consolidare și restaurare, iar Conacul de la Mânjina, aflat în patrimoniul Muzeului de Istorie Galați este restaurat de Institutul Național al Patrimoniului.

„Conacul lui Costache Negri, de la Mânjina, își recapătă, pas cu pas, frumusețea de odinioară, de acum aproape două sute de ani, în cadrul unei ample investiții în restaurare. Se lucrează la impermeabilizarea noului acoperiș și la restaurarea elementelor din lemn.

Lucrările sunt implementate de către Institutul Național al Patrimoniului, în cadrul unei investiții de peste 1,1 milioane de euro”, ne-a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Conacul se află în satul care a purtat numele de Mânjina până în 1908, când prin decret al Regelui Carol I satul a fost ridicat la standardul de comună și a primit numele lui Costache Negri, din respect pentru scriitorul, diplomatul, omul politic și patriotul care a contribuit decisiv la modernizarea țării.

În 1943, prin Decretul nr. 2.336/23.08.1943, semnat de mareşalul Ion Antonescu, „Casa şi parcul Marelui Vornic Costache Negri din comuna Costache Negri (fostă Mânjina), judeţul Covurlui, se clasează monument istoric”, urmând a fi sediul unui muzeu.

Mihail Eminescu l-a definit pe Costache Negri ca fiind „unul din cei mai nobili bărbați ai românilor, care reprezintă nu numai cel mai curat patriotism și caracterul cel mai dezinteresat, dar și o capacitate extraordinară, căreia-i datorăm, în bună parte, toate actele mari săvârșite în istoria modernă a românilor”.

Conacul de la Mânjina, cartierul general al pașoptiștilor, dar și imaginea stilului de viață a elitelor românești de la 1850

Conacul de la Mânjina, al lui Costache Negri, era locul în care fruntașii generației pașoptiste, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza și Vasile Alecsandri, se întâlneau încă din anul 1845 pentru a discuta principiile pe care le-au susținut în documentele programatice ale Revoluției din 1848

Sunt elocvente amintirile unuia dintre obişnuiţii Conacului de la Mânjina, poetul Vasile Alecsandri: „Două puncte foarte depărtate existau pe faţa pământului, în cari Românii generaţiei nouă începură a se întâlni: unul în Franţa, în cuartierul studenţilor din Paris, şi celalt în Moldova, la moşia lui Costache Negri”.

În prezent, conacul este „Casa Memorială Costache Negruzzi” și, potrivit istoricului Ingrid Bahamat, ilustrează, prin  obiectele de artă decorativă, fotografii și corespondenţă de familie, lucrări de artă plastică, petrecerea timpului în cadrul familial, amical sau oficial, la un conac, prezentând stilul de viaţă al elitei româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea racordat modei ambientale europene, dovada faptului că spaţiul românesc ţinea pasul Europei şi din acest punct de vedere.

În încăperile conacului sunt prezentate mobilier și piese de artă decorativă, din renumite stiluri europene, care erau la modă în saloanele boierești din acea perioadă, picturi, fotografii și documente relevante pentru viața și activitatea lui Costache Negri, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza și Vasile Alecsandri.