Se schimbă legea pentru șoferii drogați; câți ani de închisoare vor face și care vor fi analizele
Şoferii care sunt depistaţi cu droguri în sânge vor face închisoare de la 2 la 7 ani, iar analizele acestora vor fi luate pe bază de probe clare, prevede un proiect inițiat de senatorul PSD Robert Cazanciuc. Proiectul, depus la Parlamenet de mai mulţi parlamentari PSD şi PNL, completează Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.
Robert Cazanciuc este şi iniţiatorul „Legii Anastasia, care prevede pedeapsa cu închisoarea pentru şoferii care conduc fie fără carnet, fie sub influenţa alcoolului sau a drogurilor şi care produc accidente soldate cu decesul victimei. Legea a fost promulgată în iulie 2023 şi a dus la condamnarea la 10 ani de închisoare cu executare a tânărului Vlad Pascu, cel care a omorât două persoane într-un accident rutier în localitatea 2 Mai, în octombrie 2023.
Senatorul motivează acum că legea îşi propune să clarifice normele în cazurile de conducere sub influenţa drogurilor şi, în ultimă instanţă, să reducă numărul de accidente.
Care sunt noile prevederi
Prezenta propunere legislativă urmăreşte modificarea Codului penal în sensul stabilirii unui element concret în raport de care să se stabilească faptul că un conducător auto se află sub efectul drogurilor sau al altor substanţe cu efecte psihoactive astfel încât prelevarea probei de sânge să indice în mod clar consumul acestora.
Proiectul depus prevede că se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani „îndeplinirea îndatoririlor de serviciu de către un angajat având atribuţii privind siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport, intervenţie sau manevră pe calea ferată, care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/1 alcool pur în sânge ori care are În sânge droguri sau alte substanţe cu efecte psihoactive”.
De asemenea, conducerea unuî vehîcul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge drogurî sau alte substanţe cu efecte psihoactive se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, prevede proiectul depus la Parlament.
Ce spun inițiatorii
Iniţiatorii subliniază că prezenţa substanţei psihoactive în organismul persoanei depistate conducând un autovehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, obiectivează starea de influenţă şi justifică reţinerea infracţiunii prevăzute de art. 336 alin.2 din Codul penal, nefiind necesare verificări suplimentare referitoare la efectele concrete produse de consumul de substanţe psihoactive asupra persoanei la momentul depistării.
Luând în considerare că la stabilirea alcoolemiei se recoltează numai probe de sânge, iar pentru stabilirea prezenţei în corp a unor substanţe psihoactive, pot fi recoltate mostre atât din sânge, cât şi din urină. Pentru că fenomenul consumului de droguri este în continuă creştere, iar conducerea sub influenţa drogurilor constituie un real pericol la siguranţa altor cetăţeni.
„Proba de urină poate indica existenţa consumului chiar cu mai multe săptămâni anterioare momentului surprinderii în trafic de poliţie când deşi apare consumul în proba biologică, nu mai există vreo influenţă asupra capacităţii şoferului de a conduce, proba de sânge este cea mai potrivită pentru a se putea stabili un consum recent, apropiat de momentul conducerii pe drumurile publice şi care poate conduce la stabilirea existenţei sau nu a influenţei substanţelor psihoactive, mai susţin iniţiatorii în expunerea de motive.
Disponibilitatea drogurilor s-a menţinut, în ultimii ani, la niveluri ridicate în spaţiul UE. Cu privire la noile substante psihoactive, s-a reţinut că au continuat să apară în Europa cu o frecenţă de una pe săptămână, mai spun parlamentarii.