Sebastian Burduja vine în sprijinul consumatorilor vulnerabili: Protejăm toți românii care nu-și pot plăti facturile

Publicat: 07 oct. 2024, 15:16, de Corina Oprea, în Energie , ? cititori
Sebastian Burduja vine în sprijinul consumatorilor vulnerabili: Protejăm toți românii care nu-și pot plăti facturile
Sebastian Burduja vine în sprijinul consumatorilor vulnerabili: Protejăm toți românii care nu-și pot plăti facturile

În cadrul celei de-a opta ediții a Profit Energy Forum, cu tema „Energia românească post-plafonare”, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanța reluării treptate a pieței libere de energie în România.

Acesta a evidențiat că, odată cu expirarea cadrului legislativ actual, programat pentru aprilie 2025, reliberalizarea pieței energetice ar trebui să se desfășoare cu respectarea unor obiective clare și esențiale. Printre acestea se numără protejarea consumatorilor vulnerabili și asigurarea funcționării corespunzătoare a industriei naționale.

Burduja, despre plafonarea prețurilor la energie

Ministrul a subliniat că actualul sistem de plafonare și compensare a prețurilor nu este ideal, considerând că este nepotrivit ca persoane cu venituri ridicate, cum ar fi el însuși sau alte personalități publice, să beneficieze de prețuri plafonate la energie. Burduja a subliniat că protecția trebuie să fie acordată celor care au cu adevărat nevoie.

Sebastian Burduja a explicat că obiectivul principal este sprijinirea consumatorilor care nu își pot plăti facturile, dar și a consumatorilor industriali, deoarece aceștia joacă un rol vital în menținerea locurilor de muncă și a economiei în general. Burduja a afirmat că autoritățile au suficient timp pentru a finaliza toate detaliile până în luna ianuarie 2025, astfel încât noile măsuri să poată fi implementate în luna aprilie.

„Sistemul actual este un sistem care nu este perfect. Nu mi se pare normal ca eu, şeful ANRE sau Ion Ţiriac să beneficiem de un preţ plafonat. Vom proteja consumatorul final, pe toţi românii care nu-şi pot achita facturile. La fel de important este să protejăm consumatorii industriali, pentru că dacă ei nu vor putea funcţiona, oamenii nu vor avea locuri de muncă. Avem timp să punem la punct toate aspectele până în luna ianuarie, pentru ca în aprilie să poată fi implementate”, a afirmat ministrul Energiei, potrivit news.ro.

Ministrul a adus în discuție și alte vulnerabilități ale pieței energetice, inclusiv cele legate de contextul geopolitic global. Burduja a menționat situația din Orientul Mijlociu și impactul creșterii prețului barilului de petrol asupra piețelor internaționale, subliniind că această evoluție a justificat continuarea schemelor de compensare și plafonare a prețurilor.

În același timp, el a amintit de perioada 2020-2021, când prețurile energiei au crescut vertiginos de la 15 euro/MWh la valori de mii de euro/MWh, argumentând astfel necesitatea intervenției statului în piață pentru a preveni o criză majoră.

„Trebuie să ne gândim la alte vulnerabilităţi, medicale, socio-economice. A fost important să menţinem această schemă de compensare/plafonare, vedem ce se-ntâmplă în jur Orientul mijlociu, cu preţul barilului”, a precizat ministrul.

În ceea ce privește discuțiile despre o piață energetică liberă, Burduja a exprimat o poziție sceptică, întrebându-se dacă o piață cu disfuncționalități la nivel european poate fi cu adevărat considerată liberă. El a ridicat problema unei înțelegeri mai mari din partea partenerilor europeni pentru situația României, având în vedere dificultățile regionale și contextul războiului din Ucraina.

Un punct sensibil pe care ministrul l-a evidențiat a fost lipsa de interconectare a rețelelor energetice din Europa de Est și de Vest, precizând că legislația europeană impune statelor membre să asigure o capacitate minimă de interconectare de 15%. În acest context, Burduja a criticat Austria pentru refuzul de a îmbunătăți conexiunile cu Slovacia și Ungaria, problemă ce afectează eficiența rețelelor regionale:

„Putem discuta de o piaţă liberă când avem o piaţă europeană nefuncţională? N-ar trebui să beneficieze România de înţelegere din partea partenerilor europeni?”

Burduja a afirmat că guvernul României este dispus să negocieze cu Uniunea Europeană o prelungire a unor măsuri temporare, în special având în vedere exporturile de energie către Ucraina și Republica Moldova. Deși acestea reprezintă doar 7-10% din totalul exporturilor României, el a subliniat că exporturile către aceste două țări au o importanță strategică și sunt exporturi fizice, nu doar tranzacții scriptice cum se întâmplă adesea cu alte state europene.