Sectorul industrial rămâne cel mai atractiv pentru investiții. Comerțul și imobiliarele în scădere
În anul 2023, structura fluxului net de investiții străine directe (ISD) în România a continuat să evidențieze sectoarele tradiționale drept principalele beneficiare.
Industria, intermedierile financiare și asigurările, precum și comerțul au atras împreună 87,1% din totalul fluxului de investiții străine directe (ISD), conform datelor publicate de autoritățile financiare.
Industria, lider incontestabil al atragerii de investiții
Domeniul industrial a reușit să rămână în fruntea listei sectoarelor care atrag cele mai multe ISD, chiar dacă a înregistrat o contracție semnificativă față de anul precedent, arată ultimul raport al BNR privind ISD (pe anul 2023). Cu un volum total de 2,485 miliarde de euro, investițiile străine directe în industrie au continuat să fie direcționate în mare parte către industria prelucrătoare, care a absorbit 2,276 miliarde de euro. În cadrul acesteia, cele mai atractive subsectoare au fost mijloacele de transport (761 milioane euro), prelucrarea țițeiului, produselor chimice și materialelor plastice (562 milioane euro), și alimentele, băuturile și tutunul (425 milioane euro).
Comparativ cu anul precedent, industria a înregistrat o scădere de 45,2% în fluxul net de ISD, în principal din cauza reducerii cu 705 milioane de euro a investițiilor în industria prelucrătoare. Totuși, sectorul industrial a rămas cel mai mare receptor de capital străin, consolidându-și poziția de lider în economie.
Sectorul financiar și asigurările, în creștere constantă
Intermedierile financiare și asigurările au atras investiții de 1,740 miliarde de euro, devansând comerțul în clasamentul celor mai atractive sectoare pentru investitorii străini. Această schimbare se datorează, pe de o parte, stabilității investițiilor în acest sector, dar și scăderii fluxului de ISD în comerț cu 19,4%. Totuși, comerțul a rămas un domeniu important, atrăgând 1,650 miliarde de euro în 2023.
Aceste două sectoare continuă să joace un rol esențial în atragerea capitalului străin, prin volumul ridicat de profit reinvestit – 1,710 miliarde de euro în comerț și 1,654 miliarde de euro în sectorul financiar și asigurări. Aceste cifre reflectă stabilitatea și încrederea investitorilor în potențialul pe termen lung al pieței românești.
Investiții în imobiliarele: scădere neașteptată pe acest segment
O schimbare majoră s-a observat în sectorul construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare, care, după ce în 2022 a ocupat poziția a patra în topul sectoarelor ce atrag ISD, a înregistrat o scădere dramatică în 2023. De la un flux pozitiv de 572 milioane de euro în 2022, sectorul a coborât la un flux net negativ de -24 milioane de euro. Această scădere a fost determinată de rambursarea datoriilor către investitorii existenți și de creditarea companiilor afiliate nerezidente, ceea ce a redus necesitatea finanțării externe.
În mod paradoxal, în timp ce fluxul net a devenit negativ, sectorul construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare a beneficiat totuși de cele mai mari aporturi de capital din partea noilor investitori, cu un total de +1,060 miliarde de euro. Această traiectorie divergentă subliniază atractivitatea pe termen lung a pieței imobiliare, în ciuda reducerii temporare a finanțării.
Investițiile străine pe alte segmente: IT și profitul reinvestit
Pe lângă sectoarele de bază, tehnologia informației și comunicațiile au atras investiții străine directe de 317 milioane de euro, ceea ce reflectă un interes în creștere pentru acest domeniu dinamic. De asemenea, investițiile în industrie prin instrumente de natura datoriei au rămas semnificative, totalizând 1,196 miliarde de euro, din care 1,058 milioane euro doar în industria prelucrătoare.
Pe plan internațional, România a înregistrat o scădere semnificativă a indicatorilor privind globalizarea economiei, cum ar fi fluxul ISD per capita, care a ajuns la 354 euro/locuitor, marcând o scădere de 36,3% față de 2022. De asemenea, raportul flux ISD/PIB a scăzut la 2,1%, față de 3,5% în anul precedent, această evoluție fiind determinată în principal de scăderea abruptă a fluxului net de ISD.
Rămâne de văzut cum se va adapta România la noile condiții din mediul investițional internațional.