Șeful Statului Major al SUA a declarat că Washington susține aderarea Suediei și Finlandei

Şeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Mark Milley, a afişat sâmbătă hotărârea SUA de a susţine Suedia şi Finlanda înainte de aderarea lor la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), la bordul USS Kearsarge, cea mai mare navă de război americană care a ancorat vreodată în portul Stockholm, informează AFP şi Reuters.

„Este important pentru noi, SUA, precum şi pentru alte ţări ale NATO, să arătăm solidaritatea noastră cu Finlanda şi Suedia prin acest exerciţiu”, a declarat generalul Milley, cu referire la manevrele navale anuale ale NATO în Marea Baltică, „Baltops 22”, în timpul unei conferinţe de presă comune cu şefa guvernului suedez Magdalena Andersson.

Aceste manevre, prevăzute să aibă loc între 5 şi 17 iunie şi la care participă 14 ţări din NATO, precum şi Suedia şi Finlanda, au căpătat anul acesta o importanţă aparte odată cu invazia rusă asupra Ucrainei, care a determinat cele două ţări nordice să revină asupra politicii lor de nealiniere, veche de decenii, pentru a solicita să adere la NATO.

Prezenţa la Stockholm a navei Kearsarge, o navă de asalt amfibie concepută pentru a desfăşura forţe terestre pe maluri inamice, „demonstrează angajamentul SUA faţă de o cauză comună, faţă de ordinea naţională şi ideea că ţări mari nu pot invada ţări mici fără să fie pedepsite”, a adăugat generalul american.

19:31, 24.12.2024 • ECONOMIE

Un nou război este pe cale să izbucnească. Ţinta – bugetul de apărare, de 850 miliarde dolari, al SUA şi contractele Lockheed Martin şi Boeing

15:39, 24.12.2024 • ECONOMIE

Crăciunul pe pieţele financiare. Bursa de la Bucureşti este închisă în ajun, sesiuni scurtate pe bursele din Europa şi SUA

Potrivit Magdalenei Andersson, prezenţa impozantă în mijlocul capitalei suedeze a acestui port-elicoptere de 250 de metri lungime şi cu 1200 de puşcaşi marini, „este o expresie concretă a susţinerii SUA şi de asemenea un semn politic puternic într-o epocă crucială a istoriei”.

„Şi ea (prezenţa) arată că garanţiile de securitate pe care preşedintele Biden le-a evocat atunci când preşedintele (finlandez Sauli) Niinisto şi cu mine am întreprins o vizită la Casa Albă sunt urmate de fapte concrete”, a adăugat Andersson, cu referire la recenta sa vizită la Washington, împreună cu preşedintele finlandez. „Suntem foarte, foarte recunoscători pentru aceasta”, a spus ea.

Generalul Milley s-a întâlnit cu puşcaşii marini, cu piloţii şi cu soldaţii corpului de marină al Kearsarge, echipat cu 10 avioane de transport Osprey, capabile să decoleze şi să aterizeze vertical, ca un elicopter, şi să zboare ca un avion, cu şase elicoptere de atac Harrier, cu trei elicoptere MH-60, cu versiunea marină a „Black Hawk” şi cu cinci vehicule de debarcare.

Întrebat despre mesajul pe care îl trimite prezenţa acestei nave în Marea Baltică, şeful Statului Major al SUA a subliniat că exerciţiul „Baltops 22” prevede în special antrenamente pentru „practica unor atacuri amfibii şi scenarii care ar presupune atacarea unui teritoriu cucerit de un adversar sau de o ţară inamică”, un avertisment abia voalat la adresa Rusiei.

De asemenea, SUA intenţionează să-şi întărească participarea la alte exerciţii militare prevăzute să aibă loc în următoarele luni, a adăugat el.

Candidaturile Suediei şi Finlandei la NATO se lovesc de opoziţia Turciei, care le reproşează că oferă azil unor „terorişti” din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi aliaţilor lor.

Cele două ţări caută garanţii de securitate înainte de aderarea oficială ce le-ar asigura un sprijin necondiţionat al aliaţilor, în virtutea Articolului V al Tratatului fondator al NATO, un proces de mai multe luni, pe care opoziţia din partea Ankarei riscă să-l prelungească.

În absenţa unor garanţii de securitate oficiale, cele două ţări au cerut o prezenţă militară americană întărită în Marea Baltică şi în nordul Europei.