Semnal de alarmă: Indicele de încredere în economia României căzut sub 101 puncte

În aprilie 2025, indicele de încredere în economia românească (Economic Sentiment Indicator – ESI) a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 100,9 puncte, de la 102,7 puncte în martie. Acesta reprezintă cel mai scăzut nivel al indicatorului din ultimele trei luni și al doilea cel mai scăzut din ultimele 17 luni, fiind doar ușor mai mare decât valoarea înregistrată în ianuarie 2025, când indicatorul a ajuns la 100,4 puncte.

Condițiile economice globală și locală

Această scădere abruptă a ESI survine într-un context economic european similar, în care indicatorul a scăzut la nivelul Uniunii Europene de la 95 puncte la 93,6 puncte. Carsten Brzeski, șeful cercetării macroeconomice la ING Bank, subliniază că „explozia tarifelor începând cu «Ziua liberării» a lui Donald Trump a șters orice urmă de revenire a optimismului în zona euro”. Astfel, scăderea ESI în România este în concordanță cu o tendință extinsă în aproape toate sectoarele economice din Europa, conform Profit.ro.

Scăderea indicatorilor sectoriali

Un aspect semnificativ al scăderii ESI este contracția înregistrată în majoritatea sectorilor economici, cu excepția sectorului construcțiilor. Indicele din industrie, care are o pondere de 40% în calculul ESI, a scăzut cu 0,8 puncte, reflectând o scădere așteptărilor privind producția și comenzile. În sectorul serviciilor, care contribuie cu 30% la calculul ESI, indicatorul de încredere a scăzut cu 3,2 puncte, pe fondul reducerii cererii în ultimele trei luni și al așteptărilor ca această tendință să continue.

Încrederea consumatorilor, care reprezintă 20% din calculul ESI, a scăzut și ea cu 0,8 puncte pentru a doua lună consecutivă, atingând nivelul minim înregistrat în ianuarie. Gospodăriile se așteaptă la o deteriorare a situației financiare și a condițiilor economice generale în următorul an.

Perspectivele economice 

Potrivit analizei BCR, investițiile ar putea crește mai rapid decât consumul în 2025, pe fondul intrării de fonduri din partea Uniunii Europene. Totuși, estimările recente ale BCR pentru creșterea PIB-ului au fost revizuite în scădere la 1,8%, față de 0,8% în 2024. Economiștii estimează că o consolidare fiscală va deveni necesară în perioada următoare, cu posibile măsuri care vor fi anunțate după alegerile prezidențiale din mai.

17:10, 04.02.2025 • ECONOMIE

România riscă un dezastru industrial: Impactul taxelor pe energie asupra economiei

Un subiect de îngrijorare majoră este deficitul bugetar, care a continuat să depășească țintele guvernamentale, atingând 9,3% din PIB în 2024. Deficitul bugetar se preconizează că va rămâne în continuare peste ținta de 7% din PIB în 2025, ceea ce a determinat tot mai mulți economiști să avertizeze asupra unei posibile creșteri a taxelor, inclusiv a TVA-ului, pentru a acoperi aceste deficite.

De asemenea, agențiile de rating sunt din ce în ce mai aproape de a reduce ratingul României sub pragul recomandat investițiilor, ceea ce ar putea afecta semnificativ atragerea de noi investiții externe.

Ce este ESI

Indicele de încredere în economia românească (Economic Sentiment Indicator – ESI) este un indicator economic utilizat pentru a măsura percepția generală a consumatorilor și a managerilor din diverse sectoare economice cu privire la starea și perspectivele economiei naționale. Acesta este calculat de Comisia Europeană pe baza unui sondaj realizat în rândul managerilor din principalele sectoare ale economiei (industria, sectorul serviciilor, construcții, comerț etc.) și al consumatorilor.

Scopul ESI este de a reflecta tendințele economice și de a oferi o estimare a evoluției PIB-ului (produsul intern brut), având un grad înalt de corelare cu acesta. Indicele este calculat pe o scală de la 0 la 200, iar valoarea de 100 de puncte reprezintă un echilibru între optimism și pesimism. Dacă indicele este peste 100, se consideră că economia este în expansiune, iar o valoare sub 100 sugerează o tendință de contracție economică.

ESI este un indicator important pentru economiști, guverne și investitori, deoarece furnizează informații esențiale despre încrederea în economie și poate anticipa posibilele schimbări în activitatea economică. În plus, este adesea utilizat pentru a evalua politicile economice ale guvernelor și ale instituțiilor financiare.