Semne de secetă: Dunărea în scădere, iar râurile rămân sub mediile multianuale

Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării va fi în scădere la intrarea în țară pe parcursul săptămânii viitoare, până la 5.100 mc/s. În mod normal, media multianuală a lunii martie, de 6.700 mc/s.

Pentru perioada 23 – 29 martie, INHGA nu are așteptări prea optimiste.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului de prognoză până la valoarea de 5.900 mc/s, staţionar în următoarea zi în jurul acestei valori, apoi în scădere până la valoarea de 5.100 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii martie (6.700 mc/s).

În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în prima parte a intervalului de prognoză în scădere pe sectorul Gruia – Calafat şi în creştere pe sectorul Bechet – Tulcea, iar în partea a doua a intervalului vor fi în scădere pe sectorul Gruia – Zimnicea şi în creştere pe sectorul Giurgiu – Tulcea”, se arată în prognoza INHGA.

În ultimele 24 de ore, debitul Dunării pe secţiunea Baziaş a fost în creştere, având valoarea de 5.700 mc/s. În aval de Porţile de Fier debitele au fost în creştere. Pentru luna martie, hidrologii au estimat un debit maxim de 5.000 metri cubi/secundă şi un minim de 2.500 mc/s, informează Agerpres.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în intervalul 23- 29 martie 2025, în prima jumătatea a intervalului de prognoză, debitele vor fi relativ staţionare.

„Sunt posibile creşteri de niveluri şi debite, pe unele râuri mici din jumătatea de vest a ţării şi din zonele de deal şi de munte, datorită precipitaţiilor prognozate şi cedării apei din stratul de zăpadă din zonele montane înalte”, avertizează hidrologii.

În a doua parte a intervalului, debitele vor fi în creştere pe majoritatea râurilor datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării.

Cu toate acestea, potrivit INHGA, regimul hidrologic în prima lună calendaristică de primăvară a fost estimat la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Someşul Mare, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Olt superior şi mijlociu, Argeş superior, Ialomiţa superioară şi mijlocie şi cursul Prutului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crişul Negru, Crişul Alb, Rm. Sărat, Bârlad si afluenţii Prutului.