Sentință CAB care alimentează acuzații de favoritism politic pentru Firea și Burduja

Curtea de Apel București a stârnit un val de controverse după ce, prin Sentința civilă 752, a emis o decizie cu privire la aplicarea legii în cazul candidaturilor politice. Sentința a generat acuzații asupra justiției și politizării sistemului judiciar, sugerând că drepturile fundamentale ale cetățenilor sunt puse în pericol.

Justiția își bate joc de drepturile fundamentale ale cetățenilor sau cum politizarea justiției duce la pierderea libertății de a avea dreptate: Curtea de Apel București, prin Sentința civilă 752, a emis un verdict care sugerează că încălcarea legii este acceptabilă pentru membrii partidelor PSD sau PNL și că aceștia sunt ajutați de membrii Biroului Electoral Central (BEC).

Rezumatul sentinței este următorul:

22:16, 06.09.2024 • ACTUALITATE

Sebastian Burduja, anunțul momentului despre energia electrică şi gaze: ‘Trecem iarna cu facturi plafonate’

19:32, 01.09.2024 • ACTUALITATE

Sebastian Burduja anunță creșterea prețurilor la gaze și curent electric: Subvenționăm prețul la energie pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili

1. Interpretarea termenului limită pentru depunerea candidaturilor a condus la o controversă în privința regulilor stabilite de Guvern. Chiar dacă termenul limită era inițial stabilit pentru data de 30 aprilie 2024, Guvernul a modificat această dată prin intermediul unei hotărâri, stabilind o altă dată, respectiv 21 aprilie 2024. Curtea a observat că această modificare contravine procedurilor legale și că acțiunea BEC de a impune o altă dată limită pentru înregistrarea protocoalelor de desființare a alianțelor electorale este în contradicție cu legislația, în special cu Legea nr. 24/2000 și cu Legea nr. 115/2015.
2. Curtea a constatat că hotărârea BEC, referitoare la modificarea datei limită pentru înregistrarea protocoalelor, nu poate fi desființată în speță, deoarece reclamantul a formulat o cerere în temeiul Legii contenciosului administrativ, care presupunea demonstrarea unei vătămări ca urmare a emiterii acestei hotărâri. Totuși, conform prevederilor legale, BEC avea obligația de a publica hotărârea în Monitorul Oficial al României. Deși nepublicarea nu atrage sancțiuni conform Legii nr. 115/2015, actul normativ rămâne fără efecte în fața terților și nu își produce efectele.

Această neconformitate cu legislația ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea hotărârii BEC, punând în discuție autoritatea și legalitatea acțiunilor instituției în cauză.