Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al României

Sfântul Apostol Andrei, unul dinte cei mai îndrăgiți sfinți de către români, este sărbătorit în fiecare an pe 30 noiembrie.

Din 1995, în urma deciziei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei este însemnată cu cruce roșie în calendar. Și din 2012, ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează. ”Prin asta s-a făcut o legătură între 30 noiembrie și ziua de 1 decembrie, ziua națională. Mai întâi prăznuim ziua de unitate apostolică și apoi prăznuim ziua de unitate națională a românilor”, precizează Patriarhul Daniel. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei este și ocrotitorul Catedralei Mântuirii Neamului.

Pescari de oameni

Între cei doisprezece apostoli aleși de Mântuitorul ca să fie ”pescari de oameni” este Sfântul Apostol Andrei, fratele lui Simon Petru.

Cei doi frați, Sfântul Apostol Andrei și Sfântul Apostol Petru, erau fiii lui Iona. Toți trei erau pescari și locuiau pe malul lacului Genezaret, în orașul Cafarnaum.  

De la Sfântul Apostol Matei, Evanghelistul, aflăm  că: ”Pe când umbla pe lângă Marea Galileii (n.r. Mântuitorul), a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru, și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: Veniți după mine și vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El”.

Sfântul Apostol Andrei a fost martor la minunile, învățăturile și patimele Mântuitorului. Împreună cu ceilalți apostoli, a fost alături de Mântuitor pe drumul Calvarului, dar și la bucuria Învierii.

Așa cum afirmă istoricul Eusebiu (256-340), Sfântul Apostol Andrei și-a defășurat activitatea apostolică în ținuturile Mării Negre. El a ajuns și în regiunea dintre Dunăre și Marea Neagră, unde i-a creștinat pe strămoșii noștri.

Ne-a adus Evanghelia

”Sfântul Apostol Andrei ne-a adus Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos și a devenit, prin aceasta, părintele spiritual al strămoșilor noștri”. El ”este ocrotitorul spiritual al României, de la el avem credința apostolică”, subliniază Patriarhul Daniel.

Tradiția ne transmite că Apostolul și-a găsit loc de odihnă într-o peșteră din Dobrogea. În anul 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfințit-o, dându-i numele de ”Peșterea Sfântului Apostol Andrei, unde, în prezent, este un complex monahal.

Apostolul Andrei a murit  în Grecia, la Patras, unde a fost răstignit pe o cruce în formă de X, numită și ”Crucea Sfântului Andrei”.  

Tradiții

Potrivit tradiției, Sfântul Andrei este ”mai mare peste lupi”, deoarece data de 30 noeimbrie este considerată ”cap de iarnă”, începutul ”lunii lupilor”, luna decembrie, care mai este numită și ”luna lui Andrei”. Și acum este credința că, în această zi, lupul devine mai puternic și e mai greu de scăpat din calea lui.

Astfel, asocierea dintre Sfântul Andrei cu vitregia timpului de iarnă și a sălbăticiunilor, ne amintește de misiunea încredințată apostolilor de a întări sufletele oamenilor pentru a face față uneltirilor Duhului Rău.

Sărbătoarea Sfântului Andrei era întâmpinată cu casele primenite, nu se dădea cu împrumut și nici de pomană, iar oamenii nu se porneau la drumuri lungi. În această zi, toată familia era acasă și fiecare își punea, într-un vas, grâu la încolțit, simbol al prosperității și al biruinței.

Se deschid cerurile

Noaptea Sfântului Andrei ( 29 noiembrie) e una specială. La miezul nopții de Sf. Andrei se deschid cerurile. Se mai spune că, în această noapte, animalele comunică între ele, dar oamenii nu trebuie să le asculte, căci ar fi în pericol de moarte. În noaptea Sfântului Andrei, se dezlănțuie strigoii: pot lua vieți, declanșează boli și stârnesc viscolul. Această noapte este și un timp al vrăjilor și farmecelor. Fetele nemăritate pun sub pernă 41 de boabe de grâu și dacă le apare în vis cineva care ia grâul, înseamnă că se vor mărita. De asemena, ele fac un colac în mijlocul căruia pun un cățel de usturoi pe care-l așează într-un loc cu căldură și lumină. Dacă usturoiul încolțește, fata este considerată norocoasă.

 Onomastică

În țara noastră, aproape un million de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei. Pornind de la cuvintele grecești aner – andros – om  și andreios – curajos, s-au format multe prenume, care exprimă calitatea de persoană energică, curajosă, vrednică.