Sfârșitul erei plafonării: ce ne așteaptă la facturile de energie?

Românii s-au obișnuit cu prețuri plafonate la energie, o măsură introdusă pentru a amortiza șocurile provocate de criza pornită la sfârșitul lui 2021 din pricina Covid și sever amplificată de efectele invaziei Rusiei din Ucraina. Însă această perioadă se apropie de final. Începând cu 31 martie 2025, plafonarea va fi eliminată, iar mulți se întreabă ce va însemna acest lucru pentru bugetele noastre.

Ce înseamnă plafonarea și de ce se încheie?

Plafonarea prețurilor la energie a însemnat că statul a stabilit un preț maxim pe care furnizorii îl pot percepe pentru energia electrică și gaze. Practic, furnizorii au fost obligați să vândă energie la un preț mai mic decât cel de achiziție, ei urmând să fie compensați (cu întârzieri de până la 1 an) de la bugetul de stat, pentru a își putea recupera pierderea. Această măsură a protejat consumatorii de creșteri excesive ale prețurilor din perioada crizei, dar fiind sprijinită de la bugetul de stat, în realitate ea a fost finanțată tot din buzunarul cetățenilor.

Acum criza energetică europeană pare să fi trecut, dar în presa din România vedem numeroase titluri despre recordurile negative pe care țara noastră continuă să le înregistreze pe acest segment.

De ce la noi e mai scumpă energia, deși ne lăudăm că avem resurse naturale  și noi capacități de generare suficiente ca să o producem ieftin?

Piața spot de energie din România,  locul unde energia electrică se cumpără și se vinde pentru a fi livrată în aceeași zi sau a doua zi către consumatori, la prețuri care variază în funcție de cerere și ofertă în timp real, a fost cea mai scumpă din UE de la începutul lunii iulie 2024 și până în prezent. Pe această piață angro, prețul mediu a fost de 135,75 euro/MWh, de aproape 3 ori mai ridicat decât cel înregistrat în Franța, unde prețul mediu a fost de 48,9 euro/MWh. Pe locul al doilea după România se situează Grecia.

De ce s-a ajuns în acest punct? Din mai multe motive cumulate. Pentru că am avut un val excepțional de căldură care a crescut consumul de energie. Pentru că nu avem suficiente capacități de generare interne, deși sunt anunțate constant proiecte mari și foarte mari, dar cele mai multe sunt deocamdată doar pe hârtie din pricina birocrației și a incertitudinilor din cadrul de reglementare. Pentru că nu am putut aduce energia ieftină produsă masiv din regenerabilele Europei Centrale, aceasta fiind parțial blocată de lucrări de mentenanță ale liniilor din Ungaria. De asemenea, întreruperile neprogramate la centrala nucleară de la Cernavodă nu au ajutat nici ele. Astfel, România a fost obligată să importe energie la prețuri și în cantități mai ridicate ca de obicei, de pe o zi pe alta.

Dincolo de orice explicație complicată, dar necesară, despre felul în care se formează prețurile, românii vor să știe cât vor avea de plătit lunar pentru energie.

Ce se va întâmpla după 31 martie 2025?

Sunt încă discuții în acest sens, Guvernul urmând să decidă care va fi abordarea pe piața de energie după data de la care se ridică plafoanele. Există însă mai multe scenarii care sunt vehiculate. Varianta care, în ultima perioadă, apare mai des în spațiul public este cea în care consumatorii vulnerabili să fie protejați prin măsuri guvernamentale țintite.  Vulnerabile, în acest context, sunt persoanele care vor suporta cu greu noile prețuri care se prefigurează de anul viitor.

Alte variante posibile sunt prelungirea plafoanelor până în 2026, introducerea unor scheme de susținere pentru creșterea eficienței energetice sau autoreglarea pieței de energie.

La ce oferte ne putem aștepta din aprilie 2025?

La gaze naturale, încă din această lună sunt anunțate creșteri ale facturilor, pentru că a fost majorat tariful de distribuție (este unul reglementat de autorități), iar acesta se va reflecta într-o oarecare măsură și în suma pe care o vor avea de plătit românii, dar oferte concrete încă nu au apărut.

La energie electrică, cei mai mulți dintre furnizorii de energie electrică încă nu au anunțat ce prețuri vor avea pentru clienții lor. Excepție face PPC, fostul Enel, care propune un preț fix al energiei active de 0,667 lei/kWh, la care se adaugă tarifele de transport și distribuție și taxele (contravaloare certificate verzi, contribuție cogenerare de înaltă eficiență etc); acestea sunt reglementate de autorități.

Prețul oferit de PPC de la 1 aprilie 2025 este aproximativ egal cu cel pe care îl achită în prezent clienții casnici cu un consum lunar de peste 300 kWh. Dar cei care consumă sub 100 kWh vor avea de achitat facturi duble din primăvara anului viitor. În prezent, românii plătesc maximum 0,68 lei/kWh (TVA inclus) pentru consumul lunar cuprins între 0 și 100 kWh inclusiv, maximum 0,80 lei/kWh (TVA inclus) pentru consumul lunar cuprins între 100,01 și 255 kWh inclusiv și 1,3 lei/kWh pentru un consum lunar mai mare.

Cine va fi cel mai afectat?

Consumatorii casnici cu venituri mici: Aceștia vor fi cei mai vulnerabili la creșterile de preț, deoarece o creștere chiar și mică a facturii la energie poate reprezenta o povară semnificativă pentru bugetul lor.

Ce pot face consumatorii?

• Să compare ofertele: Înainte de a semna un nou contract, comparați ofertele diferiților furnizori.
• Să își eficientizeze consumul: Adoptați măsuri simple pentru a reduce consumul de energie, cum ar fi schimbarea becurilor cu unele cu LED, izolarea locuinței sau utilizarea eficientă a aparatelor electrocasnice.
• Să se informeze: Urmăriți cu atenție informațiile despre piața energiei și beneficiile pe care le puteți obține prin diferite programe și scheme.

Prin urmare, sfârșitul plafonării prețurilor la energie va aduce schimbări importante pe piața energetică din România. Este esențial ca atât consumatorii, cât și autoritățile să se pregătească pentru această nouă etapă și să adopte măsuri pentru a atenua impactul creșterilor de preț.