21 mai, Sfinții Constantin și Elena: Cine au fost, de ce îi sărbătorim și rugăciunea care se spune azi

Constantin cel Mare sau Consantin I a fost un împărat roman care a domnit între 306 și 337. Pe numele său întreg Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus s-a născut în 272/274 și decedat în mai 337.

În anul 306, el a fost proclamat Augustus de trupele sale, iar după înfrângerea lui Maxentiu și a lui Liciniu a devenit împărat al întregului Imperiu Roman.

Alături de Constantin a stat mama sa Elena

Câteva luni mai târziu, în 313, Constantin a dat Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine „religie permisă”, alături de altele din imperiu. El ia totodată măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlătură din legile penale pedepsele contrare creştinismului, îmbunătăţeşte tratamentul în închisori, uşurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani şi văduve, modifică legislaţia privind căsătoria, îngreunează divorţul şi pedepseşte adulterul.

Alături de Constantin a stat mama sa Elena. Pe numele ei întreg Flavia Iulia Helena, ea a fost căsătorită cu generalul roman Constantinius Chlorus. Soțul ei a divorțat de ea, dar cei doi au avut un fiu, pe Constantin.

Acesta a acces pe scara socială și a ajuns până la poziția de împărat, iar mama sa a fost numită împărăteasă.

În ciuda poziției importante pe care o ocupa, Elena a fost o femeie foarte pioasă și după ce a cunoscut creștinismul, a devenit o credincioasă devotată. Ea a sprijinit construirea mai multor biserici creștine în tot imperiu, a făcut un pelerinaj până în Palestina, iar tradiția creștină spune ca ea a găsit crucea pe care a fost răstignit Iisus și rămășițele celor trei magi.

Așa a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Hristos

Legenda spune că în timp ce era în pelerinaj în Palestina, împărăteasa Elena a văzut oameni care duceau un mort pe o colina unde erau 3 cruci. Aceștia îl apropiau de fiecare dintre ele. Ajungând la ultima, când mortul a atins crucea, a înviat. Așa a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Hristos. Sfânta Cruce a fost mai apoi înălțată solemn în văzul poporului creștin de episcopul cetății Ierusalimului, Macarie I, la 14 septembrie 326. Sfânta Împărăteasă a murit la Roma, în anul 327, la scurt timp după întoarcerea ei din Ierusalim.

Împărăteasa Elena a murit în anul 327, cu zece ani înainte de fiul său, Constantin.

A fost îngropată la Roma, în mausoleul de lângă biserica Sfinților Marcelin și Petru de la Via Labicana. Sarcofagul care conține rămășitele sale se afla acum depus în muzeul din Vatican.

Sfinții Constantin și Elena în România

Biserica i-a numit pe Sfinții Constantin și mama sa Elena, „Sfinți Împărați întocmai cu Apostolii”. Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt doi dintre cei mai iubiți sfinți de către români, potrivit crestinortodox.ro.

Catedrala Patriarhală din București are hramul Sfinților Constantin și Elena, iar aici sunt prezente, din 2002, moaștele Sfinților Împărați Constantin si Elena. Acestea au fost un cadou făcut de către Biserica Ortodoxă din Cipru. Sfintele moaște au fost aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca.

Rugăciune către Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!”